♦ Tranzacţia separă pieţele: Uber preia 50 de pieţe (42 de miliarde de dolari în volum), iar 14 pieţe unde cele două companii se suprapun, printre care România, sunt vândute unei firme de investiţii din New York, SSW Partners, pentru circa 1,4 miliarde de euro. ♦  În România, asta înseamnă că Glovo, liderul local, nu ajunge la Uber, ci la un investitor financiar care spune că va căuta apoi „cele mai bune <<case>> pe termen lung" pentru aceste afaceri - adică un nou proprietar. ♦  Uber Eats, care îşi anunţase revenirea în România în februarie şi apoi a pus-o pe pauză, rămâne astfel în afara pieţei locale, dominată în continuare de Glovo, Bolt Food şi Wolt. ♦  Finalizarea tranzacţiei este aşteptată în a doua jumătate a lui 2027, după avizele de concurenţă şi aprobarea autorităţii germane de supraveghere financiară.

Uber a lansat o ofertă publică de preluare pentru grupul german Delivery Hero, evaluându-l la 13 miliarde de euro (aproximativ 14,8 miliarde de dolari), pregătind astfel cea mai mare platformă de livrare de mâncare din afara Chinei, prezentă în 99 de ţări.

Pentru România, însă, mişcarea nu înseamnă intrarea gigantului american pe piaţa locală, ci schimbarea proprietarului liderului Glovo, care va fi vândut, împreună cu alte 13 pieţe, unei firme de investiţii din New York.

„Echipa Delivery Hero a construit o afacere extraordinară, cu branduri locale îndrăgite şi poziţii puternice pe unele dintre cele mai rapide pieţe de livrare din lume. Punându-ne platformele împreună, Uber va aduce livrare accesibilă şi fiabilă pentru încă multe milioane de oameni", a declarat Dara Khosrowshahi, directorul general al Uber, în comunicatul de presă comun al celor două companii.

Uber oferă 41,50 de euro pentru fiecare acţiune Delivery Hero, un preţ care reprezintă o primă de 33,8% faţă de media ultimelor trei luni dinaintea anunţului şi de 127% faţă de preţul „neinfluenţat" de zvonuri, dinaintea datei de 8 mai 2026. Compania americană era deja cel mai mare acţionar al grupului german, iar o primă ofertă, de circa 10 miliarde de euro, fusese respinsă în luna mai ca fiind prea mică.

Platforma rezultată ar avea un volum brut de vânzări (gross merchandise value, valoarea totală a comenzilor procesate) de 236 de miliarde de dolari în 2025. Mişcarea accelerează efortul Uber de a-şi construi o afacere globală de livrare, într-un moment în care presiunea concurenţei creşte, mai ales din partea rivalului american DoorDash, care s-a extins agresiv în afara Statelor Unite. Pe piaţa locală, DoorDash este prezent prin intermediul Wolt.

Tranzacţia se înscrie într-un val de consolidare a pieţei globale de livrări: anul trecut, DoorDash a preluat britanicii de la Deliveroo pentru 2,9 miliarde de lire, iar grupul Prosus a cumpărat Just Eat Takeaway pentru 4,1 miliarde de euro. Oferta pentru Delivery Hero vine şi pe fondul plecării anunţate a cofondatorului şi directorului general Niklas Östberg, care urmează să părăsească grupul până în martie 2027, după ani de presiune din partea acţionarilor. Tranzacţia a fost relatată prima dată de Financial Times.

Pieţele sunt împărţite în două: Uber ia 50, un investitor ia 14

Detaliul care contează pentru România stă în structura tranzacţiei. Delivery Hero a semnat, în paralel, un acord separat prin care vinde operaţiunile din 14 pieţe către SSW Partners, o firmă de investiţii din New York, pentru circa 1,4 miliarde de euro. Este vorba exact despre pieţele „unde Uber Eats şi Delivery Hero concurează", a precizat grupul german - o separare menită să netezească analiza de concurenţă (antitrust) a autorităţilor. În unele dintre aceste pieţe, precum România, Uber Eats nu opera încă efectiv, dar Uber tocmai anunţase intrarea, astfel că suprapunerea era iminentă, nu actuală.

Astfel, Uber preia 50 de pieţe, care au generat 42 de miliarde de dolari volum brut în 2025, între care mărcile Glovo din Italia, Ucraina, Serbia sau Croaţia, foodpanda din Asia, talabat din Orientul Mijlociu şi PedidosYa din America Latină. În schimb, cele 14 pieţe care merg la SSW Partners au generat 11 miliarde de euro volum brut şi includ Glovo din Polonia, Portugalia, Spania, Moldova şi România, foodora din Austria, Cehia, Norvegia şi Suedia, efood din Grecia şi Yemeksepeti din Turcia.

Ce înseamnă pentru piaţa din România

Glovo, liderul pieţei locale de livrare de mâncare, nu ajunge aşadar la Uber, ci intră în portofoliul SSW Partners. Firma din New York nu este un nume pe piaţa de livrări, ci un investitor financiar, fondat în 2020 de trei foşti bancheri de pe Wall Street: Antonio Weiss şi Joshua Steiner, veniţi de la Lazard – primul fiind şi fost consilier al Trezoreriei americane –, împreună cu Eric Schwartz, fost executiv la Goldman Sachs. SSW s-a specializat în preluări mari pe care apoi le restructurează şi le revinde. A co-condus privatizarea producătorului suedez de tehnologie auto Veoneer (4,6 miliarde de dolari, alături de Qualcomm), pe care ulterior l-a împărţit în trei şi l-a vândut pe bucăţi unor cumpărători strategici, precum şi privatizarea grupului imobiliar asiatic ESR (7,1 miliarde de dolari). Pentru afacerile preluate de la Delivery Hero, SSW spune că va căuta „cele mai bune «case» pe termen lung". Cu alte cuvinte, pentru Glovo România urmează o perioadă sub un proprietar de tranziţie, urmată, cel mai probabil, de o nouă vânzare către un jucător strategic.

În paralel, Uber Eats rămâne în afara pieţei româneşti. Compania îşi anunţase revenirea în februarie 2026, la şase ani după ieşirea din iunie 2020, dar a pus-o pe pauză în vară, renunţând la lansare în cinci din cele şapte pieţe europene vizate, printre care şi România - tocmai în ţările unde Delivery Hero era deja prezent, pentru a reduce riscul unei suprapuneri care ar fi complicat preluarea. Prin cedarea Glovo către SSW, Uber evită astfel să deţină liderul local într-o piaţă în care el însuşi era pe cale să intre - o suprapunere pe care autorităţile de concurenţă ar fi analizat-o ca eliminare a unui concurent potenţial.

Piaţa locală rămâne, prin urmare, o cursă în trei, între jucători internaţionali. Glovo, controlată până acum de Delivery Hero, şi-a consolidat poziţia de lider, inclusiv prin preluarea operaţiunilor Foodpanda – anunţată în 2021 şi finalizată, pentru România, la începutul lui 2022, după avizul Consiliului Concurenţei. Bolt Food, a grupului eston Bolt, a intrat pe piaţă în mai 2020, exact când Uber Eats se retrăgea. Iar compania de origine finlandeză Wolt, deţinută de americanii de la DoorDash, a intrat în forţă prin achiziţia platformei Tazz de la eMAG, tranzacţie finalizată la începutul lui 2025. Schimbarea de proprietar a Glovo adaugă acum o necunoscută în vârful acestui clasament.

Angajamente pentru Germania şi un calendar lung

Pentru a-şi susţine oferta acasă la Delivery Hero, Uber a promis să păstreze sediul din Berlin şi să nu facă schimbări în rândul angajaţilor de acolo cel puţin până în 2029, precum şi să investească 2 miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani, inclusiv în dezvoltarea vehiculelor autonome şi în parteneriate cu industria auto germană.

Consiliile de administraţie şi de supraveghere ale Delivery Hero susţin tranzacţia şi intenţionează să recomande acţionarilor să accepte oferta. „Afacerea de livrare de mâncare este extrem de competitivă şi dependentă de scară. Este greu să o construieşti de pe o bază europeană, şi totuşi am realizat enorm în 15 ani. Unirea forţelor cu un partener puternic acum este mişcarea corectă", a declarat Kristin Skogen Lund, preşedinta consiliului de supraveghere.

Uber are deja angajamente irevocabile de subscriere de 16,68%, care, adăugate la participaţia şi instrumentele deţinute, i-ar duce interesul economic total la peste 53%. Oferta este condiţionată de atingerea unui prag minim de acceptare de 50% plus o acţiune şi de obţinerea avizelor de concurenţă, precum şi de aprobarea autorităţii germane de supraveghere financiară (BaFin). Finalizarea este aşteptată în a doua jumătate a lui 2027, un calendar care, notează analiştii, indică un proces de aprobare lung şi complicat.