Cum se transformă biroul odată cu noua generaţie de angajaţi? Răspunsul jucătorilor din piaţa de office: „Nu mai e doar un loc în care stai opt ore în faţa unui laptop, ci un spaţiu în care vrei să vii, un hub, un incubator social, cu restaurante, cafenele, supermarket-uri”
Pentru companiile care angajează masiv tineri, cum ar fi cele din IT, BPO sau fintech, nu mai contează doar locaţia şi preţul pe metru pătrat atunci când aleg biroul. În contextul în care nevoile angajaţilor din generaţia Z sunt altele decât ale generaţiilor anterioare, în alegerea biroului cântăresc tot mai mult facilităţile, flexibilitatea spaţiului, calitatea administrării şi experienţa pe care clădirea o oferă angajaţilor.
Mesajul comun al jucătorilor din piaţa de office este clar: biroul nu mai este doar un loc în care oamenii vin să stea opt ore în faţa unui laptop, ci un spaţiu care trebuie să îi facă să îşi dorească să vină.
„Biroul a devenit un hub, un incubator social, un instrument care ajută la o mai bună conectare între diferitele niveluri ale companiei. Se alocă acum peste 20 de metri pătraţi per om, faţă de sub 10 metri pătraţi în trecut. În unele cazuri, chiar 40 de metri pătraţi per persoană, pentru că biroul este dus mai degrabă în zona socială, de colaborare şi de inovare. Pentru asta este acum biroul”, spune Maria Jianu, Leasing Director la Speedwell, la evenimentul ZF Tendinţe în piaţa de birouri şi construcţii.
Pentru firmele care au în echipă mulţi tineri, facilităţile au devenit un criteriu tot mai important.
Mihai Păduroiu, CEO Office & Commercial Division la One United Properties, spune că, din experienţa companiei, „de departe, cel mai important aspect îl reprezintă serviciile”.
El explică faptul că proiectele office nu mai concurează doar prin clădirea în sine, ci prin întreg ecosistemul creat în jurul ei: supermarketuri, restaurante, cafenele, zone de wellness, spaţii de co-working, săli de evenimente sau alte funcţiuni integrate care le fac viaţa mai uşoară angajaţilor.
„Totul trebuie proiectat foarte atent încă de la început, astfel încât zona comercială să deservească interesele funcţiunilor principale. Pe lângă asta, contează calitatea serviciilor şi diversitatea lor: de la supermarket şi sport până la servicii mai complexe – spaţii de co-working, săli de evenimente, servicii de educaţie privată şi chiar publică”, adaugă Mihai Păduroiu.
Ideea este simplă: într-un oraş aglomerat, un proiect bun este cel care le dă oamenilor timp înapoi. Dacă angajaţii pot rezolva mai multe lucruri în jurul biroului, fără drumuri suplimentare şi fără timp pierdut, acel spaţiu devine mai atractiv.
Totuşi, asta nu înseamnă că locaţia şi proximitatea faţă de metrou au devenit irelevante. Din contră, ele rămân criterii de bază. Însă, în multe cazuri, accesul bun este doar punctul de plecare.
Diferenţa reală este dată de ceea ce oferă clădirea mai departe: zona de retail, mixul de servicii, felul în care este configurat spaţiul şi cât de bine răspunde proiectul stilului de viaţă al angajaţilor. Pentru o generaţie care pune accent pe flexibilitate, confort şi echilibru între muncă şi viaţă personală, aceste detalii sunt relevante.
Andrei Boca, Leasing Director la Globalworth România, spune că dezvoltatorii se uită tot mai atent la modul în care ocupanţii folosesc clădirile, pentru că acest comportament influenţează deciziile viitoare.
El observă că profilul angajaţilor diferă de la o industrie la alta, iar vârsta medie schimbă inclusiv modul în care sunt utilizate facilităţile din jurul biroului. „Sunt grupuri complet diferite”, spune el, referindu-se la diferenţele dintre angajaţii din diverse sectoare şi generaţii.
De exemplu, detaliază acesta, cei care lucrează în bănci au un anumit profil de consum, diferit de cel al celor care lucrează în IT. Mai mult, cei din generaţia mai tânără preferă, de exemplu, să îşi petreacă pauzele la o cafea.
„Contează ce restaurant aleg, durata pauzei, numărul de pauze şi aşa mai departe. Este foarte interesant de studiat”, a mai punctat el.
Pe lângă toate aceste aspecte, costul rămâne în ecuaţie, dar este privit diferit. Nu se mai analizează doar chiria afişată, ci costul total de ocupare: service charge, utilităţi, eficienţă energetică, certificări şi performanţa generală a clădirii.
Schimbarea majoră din ultimii cinci ani este că factorii financiari nu mai sunt singurii decisivi pentru companiile care angajează majoritar tineri şi închiriază spaţii de birouri.
„Până nu demult, ceea ce noi numim hard factors – factorii financiari – erau cei mai importanţi. Accentul era pe optimizarea costurilor şi pe eficientizarea spaţiului. Acum, factorii emoţionali, factorii soft, au devenit mult mai importanţi în alegerea şi păstrarea unui spaţiu de birouri”, a concluzionat Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency la Cushman & Wakefield.
Pentru firmele care angajează în special tineri, biroul nu mai este doar o cheltuială operaţională. Este parte din experienţa de lucru, din cultura organizaţională şi, tot mai des, din strategia de employer branding. Locaţia şi preţul rămân importante, dar câştigă proiectele care oferă mai mult: servicii, flexibilitate, comunitate şi un motiv real pentru care oamenii să vină la birou.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













