Topul celor mai scumpe 10 cartiere din ţară este format din 8 zone din Bucureşti şi câte unul din Cluj-Napoca şi Braşov, Capitala conducând cu preţuri maxime ce depăşesc pragul de 5.500 euro/mp util
Topul celor mai scumpe 10 cartiere din ţară este format din 8 zone din Bucureşti şi câte unul din Cluj-Napoca şi Braşov, Capitala conducând cu preţuri maxime ce depăşesc pragul de 5.500 euro/mp util, potrivit unei analize imobiliare.ro.
În cea mai scumpă zonă din Braşov apartamentele se vând la un nivel apropiat de cele localizate în centrul Clujului.
“Piaţa imobiliară din România a încetat să mai funcţioneze ca un mecanism economic unitar. Vedem o hartă a discrepanţelor chiar şi atunci când analizăm oraşe similare sau cel puţin comparabile: în timp ce Clujul impune preţuri mari, poluri economice precum Timişoara rămân surprinzător de accesibile, având zonele de top la nivelul periferiilor clujene. În acelaşi timp, avem 3 zone mari ale Bucureştiului cu un preţ mediu de peste 5.500 euro/mp, mai mult decât dublu faţă de media oraşului. Accesibilitatea locativă se fragmentează regional, transformând alegerea oraşului în factorul decisiv pentru un cost al vieţii sustenabil.”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
Cele mai scumpe apartamente din România se vând, în prezent, în trei zone bucureştene. Media preţurilor solicitate aici depăşeşte pragul de 5.500 euro/mp.
Conform datelor Imobiliare.ro aferente trimestrului II 2026, acestea sunt Primăverii (5.638 euro/mp), Kiseleff (5.632 euro/mp) şi Aviatorilor (5.541 euro/mp).
Diferenţele sunt uriaşe atât în comparaţie cu preţurile solicitate cumpărătorilor în alte cartiere din Capitală, cât şi faţă de media oraşului şi de costurile locuinţelor listate la vânzare în alte mari oraşe din România. Spre comparaţie, cele mai ieftine apartamente pot fi găsite în Ferentari (1.389 euro/mp), iar preţul mediu solicitat în Bucureşti de către proprietari şi dezvoltatori a ajuns, luna trecută, la 2.302 euro/mp, conform Indicelui Imobiliare.ro.
În cele mai scumpe zone bucureştene plăteşti cu peste 1.500 euro în plus pentru fiecare metru pătrat decât dacă optezi pentru un apartament din centrul oraşului Cluj-Napoca sau din cea mai scumpă zonă braşoveană, Drumul Poienii.



În Cluj Napoca, cele mai scumpe apartamente se află în zona centrală şi au fost scoase la vânzare, în trimestrul II al acestui an, cu 4.022 euro/mp util.
Şi cea mai scumpă zonă braşoveană, Drumul Poienii, se apropie de borna de 4.000 euro/mp util.
Dar în Cluj-Napoca există mai multe zone unde proprietarii şi dezvoltatorii le solicită cumpărătorilor preţuri medii ce depăşesc pragul de 3.400 euro/mp util, în timp ce în Braşov doar în centrul vechi apartamentele se mai vând cu peste 3.000 euro/mp util.
Chiar dacă la nivel lunar preţul mediu solicitat în Iaşi (2.000 euro/mp util în iulie) este uşor mai scăzut faţă de cel înregistrat în Constanţa (2.011 euro/mp util), zona ultracentrală a capitalei Moldovei depăşeşte cu mult cel mai scump cartier al oraşului de pe litoral. Cumpărătorii plătesc, în medie, 2.958 euro/mp util pentru apartamentele aflate în apropiere de Palatul Culturii şi 2.667 euro/mp util pentru cele situate în cartierul constănţean Faleza Nord, arată datele Imobiliare.ro aferente trimestrului II 2026.
Preţul mediu solicitat luna trecută pentru apartamentele listate la vânzare în Timişoara s-a menţinut sub pragul de 2.000 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro, ceea ce plasează oraşul de pe Bega în poziţia celui mai accesibil mare oraş din România pentru cei care îşi doresc să devină proprietari.
Cu toate acestea, în zona ultracentrală preţurile depăşesc 2.700 euro/mp util. Chiar şi în aceste condiţii, în cea mai scumpă zonă din Timişoara preţurile sunt mai degrabă apropiate de cele practicate în cartierele ieftine ale oraşului Cluj-Napoca (Dâmbul Rotund - 2.684 euro/mp, Someşeni - 2.814 euro/mp), principalul pol imobiliar din jumătatea de vest a ţării.

Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro











