Pieţele europene traversează o şedinţă volatilă în cursul zilei de marţi, reuşind să recupereze o parte din terenul pierdut în deschidere, deşi rămân pe o traiectorie ce prefigurează cea mai slabă performanţă lunară din ultimii şase ani.

Evoluţia indicilor este influenţată deja de mai bine de o lună de incertitudinile privind durata şi amploarea conflictului din Orientul Mijlociu.  Marţi după-amiaza, indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o apreciere de 0,9%, în timp ce la Londra indicele FTSE 100 urca cu 0,8%, iar la Frankfurt indicele DAX afişa un plus de 1%, conform datelor CNBC.

În regiunea Asia-Pacific, bursele au înregistrat oscilaţii bruşte după ce The Wall Street Journal a scris că preşedintele american Donald Trump ar căuta să evite un conflict prelungit, fiind dispus să încheie ostilităţile indiferent dacă Strâmtoarea Ormuz ar rămâne în mare parte închisă.

Chiar şi în acest context, Stoxx 600 se îndreaptă însă către o scădere de aproximativ 8% pentru luna martie, fiind cel mai sever declin lunar de la începutul anului 2020, când pandemia de Covid-19 a blocat economiile europene.

„Obiectivele noastre constau în distrugerea forţelor lor aeriene, ceea ce a fost realizat; distrugerea marinei, care a fost în mare măsură realizată; o reducere semnificativă a numărului de lansatoare de rachete pe care le deţin, obiectiv spre care suntem pe drumul cel bun; şi urmează să distrugem fabricile care produc acele rachete şi acele drone pe care le folosesc pentru a-şi ataca vecinii, Statele Unite şi prezenţa noastră în regiune”, a declarat Marco Rubio, secretarul de stat al SUA.

Pe piaţa materiilor prime, preţul petrolului a revenit pe creştere marţi după-amiaza, după ce Donald Trump ameninţase luni cu extinderea atacurilor asupra infrastructurii energetice civile a Iranului, inclusiv asupra staţiilor de desalinizare a apei, în cazul în care Teheranul nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Deşi discursul oficial sugerează o finalizare rapidă a operaţiunilor militare, pieţele rămân extrem de sensibile la orice semnal privind stabilitatea rutelor comerciale critice din regiune, notează CNBC. „Ne vom atinge obiectivele. Suntem pe drumul cel bun sau chiar înaintea programului. Le vom finaliza în săptămâni, nu în luni”, a adăugat Rubio.

La ora publicării ştirii, contractele futures de pe indicii S&P 500 şi Nasdaq creşteau cu 0,8%, în timp ce Dow Jones se aprecia cu aproape un punct procentual. Evoluţia pozitivă vine după semnalele de relaxare transmise de Donald Trump prin platforma Truth Social, acesta menţionând progrese în discuţiile cu un „nou regim” pentru încheierea operaţiunilor militare. Deşi cotaţiile petrolului au oscilat după atacul asupra unui tanc petrolier kuwaitian în apele Dubaiului, preţurile s-au stabilizat ulterior, pe măsură ce investitorii au primit confirmarea că echipajul este în siguranţă şi că Iranul ar fi acceptat parţial planul de pace propus de SUA.

În acest climat, în care „indicele fricii” VIX – care măsoară volatilitatea pieţei americane – a depăşit pragul de 30 de puncte, analiştii subliniază că recentele corecţii de 10% sunt fenomene ciclice normale. De la început de an, indicele este pe plus cu 94%.

Un sprijin major a venit însă de la Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană), care a temperat temerile inflaţioniste, excluzând necesitatea unor noi majorări de dobândă în prezent. Atenţia investitorilor se mută acum către datele de marţi privind încrederea consumatorilor şi dinamica pieţei muncii, indicatori esenţiali pentru direcţia pieţei la finalul lunii martie.

Mai aproape, oficialii Băncii Centrale Europene avertizează că scumpirea energiei ar putea readuce pe masă majorarea dobânzilor. Economiştii estimează că inflaţia din zona euro a urcat la 2,6% în martie, peste ţinta de 2%, pe fondul creşterii preţului barilului de petrol Brent spre 110 dolari. Astfel, în timp ce Rezerva Federală oferă un răgaz pieţelor, investitorii europeni rămân sub presiunea unor posibile măsuri monetare stricte dacă preţul energiei va reaprinde inflaţia.