Tulburarea politică din ultimele zile – prin scorul peste sondaje obţinut de George Simion şi destrămarea coaliţiei PSD-PNL-UDMR şi ulterior demisia premierului Ciolacu – s-a reflectat în sens negativ pe piaţa financiară din România, prin creşterea dobânzilor şi a randamentelor costurilor la care se împrumută statul român.

Această creştere a dus la scăderea preţurilor obligaţiunilor deja emise, precum cele Fidelis listate la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce înseamnă că unele instrumente cu venit fix se pot cumpără acum cu randamente până la maturitate peste dobânzile din subscriere. Însă cu o condiţie: să existe vânzător. În tabelul alăturat pot fi analizate titlurile de stat Fidelis listate care au randamente până la maturitate mai mari ca dobânzile. Atenţie! Cei care rămân până la scadenţă nu sunt impactaţi de scăderea preţurilor, doar cei care vând din titluri.

Randamentul la maturitate reprezintă rata dobânzii a cărei valoare face posibil ca valoarea actualizată a cash-flow-urilor (cupon/cupoane şi principal) să fie egală cu investiţia iniţială.

Cash-flow-urile reprezintă fluxurile de bani pe care deţinătorul obligaţiunii le va primi dacă păstrează obligaţiunea până la maturitate.

Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, oferă şi un exemplu la preţurile din 12 mai: R2512A număr zile până la scadenţă: 222 zile; valoare principal: 100 lei rata anuală a cuponului: 8 %; preţ net (%): 98,71 % Cash-flow: principal: 100 lei cupon: 8 lei

Investiţia iniţială: 101,84 lei

Sau mai simplu: dacă iniţial o obligaţiune costa 100 de lei, acum aceeaşi obligaţiune poate fi cumpărată cu 94 sau 96 de lei. Dar statul plăteşte în continuare aceeaşi dobândă, calculată la valoarea de 100 de lei. Asta înseamnă că cine o cumpără acum plăteşte mai puţin, dar încasează aceiaşi bani ca înainte, deci câştigă mai mult raportat la cât a investit. Cel care o vinde acum iese cel mai probabil în pierdere – dobânda acumulată minus preţul instrumentului.

“Unii investitori aleg să vândă obligaţiunile înainte de scadenţă, fie din incertitudine, fie pentru că au nevoie de lichiditate. Astfel, titluri de stat care, la momentul subscrierii, ofereau un randament de 7% pot fi achiziţionate în prezent din piaţa secundară la un preţ redus, oferind un randament atractiv de peste 9% până la maturitate. Chiar dacă preţul obligaţiunii este mai mic, dobânda primită rămâne aceeaşi”, spun Mădălina Cernea şi Iulia Matei, analişti financiari ai TradeVille.

Obligaţiunile guvernamentale se împart în două categorii: titluri de stat pe termen scurt şi titluri de stat pe termen lung. Riscul ca statul român să întâmpine dificultăţi în rambursare – scenariu cu şanse mici de materializare - afectează în mod special obligaţiunile cu maturităţi lungi, întrucât incertitudinile cresc odată cu orizontul de timp.

“Investitorii cer un randament mai mare pentru a compensa acest risc suplimentar. În cazul titlurilor de stat pe termen scurt, preţurile nu au suferit modificări semnificative, acestea tranzacţionându-se aproape de valoarea nominală de 100 RON. Investitorii care aleg să cumpere obligaţiuni cu maturităţi mai lungi în prezent beneficiază de un randament mai crescut decât dacă ar fi subscris la oferta initială”.

Instrumente cu maturitatea în 2028 sau 2029 care au fost vândute iniţial la 100% se tranzacţionează acum la preţuri de 91-96%, ceea ce duce la o creştere a randamentului efectiv (YTM) pentru cumpărătorii de azi. Astfel, investitorii care achiziţionează aceste titluri la preţ redus şi le păstrează până la scadenţă vor încasa o sumă totală mai mare decât ar fi obţinut dacă le-ar fi cumpărat direct la lansare.