Volodimir Zelenski pregăteşte numirea lui Serhii Koreţki, directorul Naftogaz, în fruntea guvernului ucrainean. Manager fără experienţă politică, Koreţki are şi o legătură cu România: Naftogaz discută cu OMV Petrom despre exploatarea unui zăcământ de gaze din Marea Neagră.

Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care preşedintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război.

Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcţia în timpul unei întâlniri desfăşurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informaţia nu a fost confirmată oficial nici de Preşedinţia Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz.

Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care şi-a depus mandatul după ce Zelenski a anunţat o nouă reorganizare a guvernului. Preşedintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale.

Un posibil premier fără partid şi fără carieră politică

Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susţinut de partidul prezidenţial şi va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski.

Profilul său este însă unul predominant tehnic şi managerial.

El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid şi nu şi-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfăşurat în industria petrolului şi gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat.

Legătura lui Koretskyi cu România

Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră.

Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuţii preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre.

Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime româneşti şi este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promiţătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate.

În martie 2026, după o întâlnire cu preşedintele României, Nicuşor Dan, Zelenski declara că Bucureştiul şi Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre.

Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii

Interesul Kievului pentru experienţa românească este legat şi de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom şi Romgaz.

Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producţiei este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producţia de gaze a României şi să transforme ţara într-un exportator net.

OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experienţa şi infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului.

România ar putea deveni şi o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile ruseşti au afectat grav instalaţiile ucrainene de producţie şi au obligat Kievul să îşi majoreze importurile, după ce înaintea invaziei ţara era aproape independentă energetic.

Managerul care a readus Ukrnafta pe profit

Reputaţia lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta şi Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 şi mai 2025.

După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internaţional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent.

În noiembrie 2024, Ukrnafta anunţa că obţinuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului şi că producţia de gaze crescuse cu 7% faţă de anul anterior.

Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice şi să le menţină funcţionale în condiţii de război.

El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie şi exploatarea petrolului şi gazelor şi o experienţă de peste două decenii în industria energetică.

Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum şi reţeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanţul ucrainean de cafenele Idealist Coffee.

Misiunea noului „premier-manager”

În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalaţiile de producţie, depozitare şi distribuţie ale Naftogaz.

Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente şi instalaţii critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervenţiile de urgenţă, importurile de gaze şi atragerea finanţării externe pentru refacerea infrastructurii.

Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski doreşte în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiţii proprii.

Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide şi oligarhi. În acelaşi timp, îl poate face mai dependent de preşedinte şi de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului.

Parlamentul trebuie să aprobe numirea

Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcţie. Constituţia Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea preşedintelui.

Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniştrii, cu excepţia celor de la Apărare şi Afaceri Externe, sunt propuşi de noul premier.

Parlamentari ai partidului prezidenţial au declarat că nu au fost consultaţi înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceştia au indicat însă că ar urma să îi susţină candidatura.