Supraconsumul celor mai bogate ţări distruge mediul în care trăiesc copiii lumii - raport

Autor: Dorin Oancea Postat la 26 mai 2022 270 afişări

Supraconsumul celor mai bogate ţări distruge mediul în care trăiesc copiii lumii - raport

Majoritatea statelor bogate creează un mediu nesănătos, periculos şi nociv pentru copiii din întreaga lume, potrivit ultimului raport de bilanţ publicat astăzi de Biroul de Cercetare al UNICEF - Innocenti.

Al 17-lea raport de bilanţ Innocenti: locuri şi spaţii compară modul în care 39 de ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi ale Uniunii Europene (UE) reuşesc să asigure un mediu sănătos copiilor. Raportul prezintă indicatori precum expunerea la poluanţi nocivi, inclusiv la aer toxic, pesticide, umezeală şi plumb, accesul la lumină, spaţii verzi şi drumuri sigure, dar şi modul în care contribuie aceste ţări la criza climatică, la consumarea resurselor şi la dispersarea deşeurilor electronice.

Potrivit raportului, dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetăţenilor din statele OCDE şi UE, ar fi nevoie de echivalentul a 3,3 Terre pentru a face faţă nivelului de consum. Dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetăţenilor din Canada, Luxemburg şi Statele Unite ale Americii, ar fi nevoie de cel puţin cinci Terre.

Spania, Irlanda şi Portugalia se află în fruntea clasamentului general, însă niciuna dintre ţările membre ale OCDE şi UE nu reuşeşte să asigure un mediu sănătos pentru toţi copiii din perspectiva tuturor indicatorilor. Unele dintre cele mai bogate ţări, inclusiv Australia, Belgia, Canada şi Statele Unite ale Americii, au un impact semnificativ şi extins asupra mediului înconjurător la nivel mondial – impact măsurat în funcţie de emisiile de CO2, de deşeurile electronice şi de consumul de resurse pe cap de locuitor – şi ocupă poziţii codaşe în ceea ce priveşte crearea unui mediu sănătos pentru copii în interiorul graniţelor lor. În schimb, cele mai puţin înstărite state membre ale OCDE şi UE din America Latină şi Europa au un impact mult mai redus la nivel mondial.

„Pe lângă faptul că nu reuşesc să creeze un mediu sănătos pentru copii în interiorul graniţelor lor, majoritatea ţărilor înstărite contribuie şi la distrugerea mediului în care trăiesc copiii din alte părţi ale lumii”, a afirmat Gunilla Olsson, directorul Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti. „Vedem uneori ţări care asigură un mediu destul de sănătos copiilor de pe teritoriul lor, dar care sunt printre cele mai poluante state, distrugând mediul în care trăiesc copiii din afara graniţelor lor”.

Conform raportului, peste 20 de milioane de copii care trăiesc în ţările din această categorie au un nivel ridicat de plumb în sânge. Plumbul este una dintre cele mai periculoase substanţe toxice întâlnite în mediu.

Finlanda, Islanda şi Norvegia ocupă primele trei poziţii în ceea ce priveşte crearea unui mediu sănătos pentru copiii lor, dar se află printre ultimele ţări în clasamentul mondial, cu o rată ridicată a emisiilor, a deşeurilor electronice şi a consumului. În Islanda, Letonia, Portugalia şi Regatul Unit, unu din cinci copii este expus umezelii şi mucegaiului în propria locuinţă; iar în Cipru, Ungaria şi Turcia, peste unu din patru copii se află în această situaţie.

Mulţi copii respiră aer toxic atât în exterior, cât şi interiorul casei lor. Mexicul se confruntă cu cea mai mare scădere a numărului de ani de viaţă sănătoasă din cauza poluării aerului, mai precis 3,7 ani la 1.000 de copii, în timp ce Finlanda şi Japonia înregistrează cea mai mică scădere, adică 0,2 ani.

În Belgia, Republica Cehă, Israel, Olanda, Polonia şi Elveţia, peste unu din 12 copii este expus unui nivel ridicat de poluare cu pesticide. Poluarea cu pesticide a fost asociată cu cancerul, inclusiv cu apariţia cazurilor de leucemie la copii, şi poate afecta sistemul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul reproductiv, sistemul endocrin, sistemul sangvin şi sistemul imunitar al copilului.

România se află pe ultima poziţie în raportul Innocenti – locul 39 – atât în ceea ce priveşte dimensiunea „Lumea copilului” (care include indicatori precum poluarea aerului şi a apei, intoxicaţia cu plumb), cât şi în privinţa dimensiunii „Lumea din jurul copilului” (include indicatori precum supraaglomerarea, spaţiul verde urban, siguranţa rutieră), dar se găseşte pe locul 2 la dimensiunea „Lumea în general” (ex: generarea de deşeuri electronice, generarea de CO2 în urma consumului). Acest lucru înseamnă că, deşi condiţiile de trai ale copiilor au deficienţe, ţara este printre cele mai puţin responsabile pentru distrugerea mediului înconjurător în general.

Constatări-cheie privind Romania:

- din cauza poluării aerului, aproximativ 2 ani de viaţă sănătoasă se pierd la 1.000 de copii (valoare ridicată a indicatorului);

- poluarea apei cauzează pierderea a 1.9 ani de viaţă sănătoasă la 1.000 de copii (valoare ridicată);

- circa 10% dintre copii au un nivel crescut de plumb în sânge (valoare ridicată);

- 29% dintre copii trăiesc în locuinţe supraaglomerate (valoare ridicată);

- aproximativ 2,3 ani de viaţă sănătoasă se pierd la 1.000 de copiii cu vârsta între 0-14 ani, din cauza accidentelor rutiere (valoare ridicată);

- 93% dintre adolescenţii de 15 ani au propriul pupitru şi un spaţiul liniştit de studiu;

- dacă toate ţările din lume ar consuma resurse la acelaşi nivel cu al României, ar fi necesare 2,1 Terre pentru a acoperi acest consum (valoare relativ scăzută pentru grupul de ţări analizate)

- o persoană generează în medie 11,4 kg de deşeuri electronice anual (valoare scăzută);

- doar 61% din tinerii de 15 ani sunt conştienţi de schimbările climatice;

- circa 29% dintre tinerii de 15 ani sunt implicaţi în susţinerea măsurilor de protecţie a mediului.

UNICEF consideră că, în vederea protejării şi îmbunătăţirii mediului în care trăiesc copiii, autorităţile naţionale, regionale şi locale trebuie să aducă îmbunătăţiri imediate mediului în care trăiesc copiii, prin reducerea deşeurilor, a poluării aerului şi a poluării apei şi prin asigurarea unor locuinţe şi cartiere de calitate.

Alte măsuri sunt ameliorarea mediului în care trăiesc copiii cei mai vulnerabili, asigurarea unor politici de mediu adaptate la nevoile copiilor, implicarea copiilor ca principalii actori ai viitorului: cu toate că problemele ecologice din prezent îi vor afecta cel mai mult, copiii sunt cel mai puţin în măsură să influenţeze cursul evenimentelor. Adulţii care iau decizii la orice nivel, de la părinţi până la politicieni, trebuie să asculte şi să ţină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporţionat generaţiile viitoare.

Guvernele şi companiile ar trebui să adopte în prezent o serie de măsuri eficiente pentru a-şi respecta angajamentele pe care şi le-au asumat cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se numere printre acţiunile prioritare ale guvernelor şi comunităţii internaţionale în diferite sectoare, de la educaţie până la infrastructură.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
unicef,
mediu,
copii

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.