Un studiu strategic privind  calea ferată de mare viteză, realizat de compania de consultanţă Atkins Realis pentru  Direcţia Generală Programe Europene Transport (DGPET)  din cadrul  Ministerului Transporturilor, arată că ruta  care s-ar plia cel mai bine pentru trenuri ce pot ajunge la 250 km pe oră este Constanţa-Oradea.

Studiul propune mai multe faze, iar în prima etapă pe Bucureşti–Câmpina vizează o  linie nouă cu cale ferată dublă, unde se  va putea atinge  viteză maximă 250 km/h. Pe Câmpina–Braşov propune modernizare pentru viteză de 200 km/h. 

"Faza 2: Braşov – Cluj-Napoca via Târgu Mureş: Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h. Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea via Zalău. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă  250 km/h. Faza 4: Bucureşti – Constanţa: Modernizări pentru 200 km/h între Bucureşti şi Feteşti. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă de 250 km/h între Feteşti şi Constanşa", prevede studiul

Majoritatea reţelelor de cale ferată de mare viteză (CFMV) din Europa includ elemente de trafic mixt, fie trenuri de mare viteză care utilizează infrastructura convenţională, fie trenuri convenţionale care circulă pe anumite secţiuni de cale ferată de mare viteză (cu condiţia ca aceste trenuri să fie compatibile din punct de vedere tehnic şi operaţional).

Costurile pentru o  cale ferată de mare viteză variază între 8,9 mil. euro/km şi 25,5 mil euro/km (preţuri din 2018), potrivit oficialilor.

În  timp ce trenurile moderne din vestul Europei dar şi din regiune circulă şi cu peste 160 de km pe oră, în România, pe calea ferată, viteza medie a trenurilor  (Regio) a fost de 46 de km pe orăîn 2024 iar a  trenurilor de marfă de 27 km pe  oră. Realitatea din teren arată că doar pentru 78 de km de cale ferată au fost realizate recepţii la terminare şi recepţii pe părţi de obiective în 2024, potrivit ultimelor date.

Singurele trenuri cu o viteză  medie mai mare, 70,5 km pe oră, au avut-o trenurile InterCity  (Săgeata  Albastră), în timp ce trenurile InterRegio au circulat cu  o viteză medie de 61 km pe oră, potrivit CFR SA.

Cea mai mare viteză cu care poate circula un tren în România este de 160 de kilometri pe oră, pe ruta Bucureşti Nord-Constanţa, care a fost modernizată cu un miliard de euro, însă această viteză nu este atinsă tot timpul, potrivit ultimelor date. 

Astfel că cea mai mare provocare a transportatorilor pe calea ferată este viteza redusă cu care circulă trenurile pe calea ferată, pe lângă parcul învechit de vagoane şi locomotive, care nu oferă confort pasagerilor. 

Realitatea din teren arată că nici măcar pe partea de confort pentru pasageri şi modernizare trenuri nu s-a văzut o îmbunătăţire în ultimii ani.

Pentru îmbunătăţirea confortului şi a serviciilor oferite, CFR Călători derulează, prin programul de investiţii cu fonduri PNRR, lucrări de modernizare a 139 de vagoane (inclusiv de dormit şi cuşetă), 55 de locomotive electrice şi 20 de locomotive electrice cu acumulatori.

În continuare CFR Călători circulă cu trenuri vechi pe calea ferată. Vârsta medie a locomotivelor şi automotoarelor CFR Călători este de 51 de ani, iar vârsta medie a vagoanelor este de 32 de ani, aşa cum arată  Strategia de Material Rulant a CFR Călători pentru 2021-2024. 

De-a lungul anilor, compania a pierdut cotă de piaţă pe cele mai solicitate rute, Bucureşti-Braşov şi Bucureşti-Constanţa, în faţă operatorilor privaţi, care au curse pe aceste rute  şi trenuri noi, ce oferă un grad mai mare de confort.

Doar 70,8 mil. de pasageri au  fost  transportaţi în 2024  pe  calea ferată, trafic de peste patru  ori mai  mic  faţă de cel de pe cale rutieră.  În urmă cu două decenii, pe calea ferată circulau peste 95 de mil. de pasageri.