OMV Petrom a publicat joi rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2026, iar tabloul este mixt: rezultatul din exploatare a crescut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul net raportat a scăzut uşor, din cauza unor factori fiscali şi financiari care au contracarat performanţa operaţională bună.

Rezultatul din exploatare ajustat - indicatorul pe care compania îl consideră cel mai relevant pentru a măsura performanţa curentă, eliminând efectele contabile ale variaţiei stocurilor şi elementele nerecurente - a ajuns la 1,465 miliarde lei în ianuarie-martie 2026, faţă de 1,263 miliarde lei în acelaşi trimestru din 2025, un avans de 16%. Profitul net raportat a fost însă de 1,028 miliarde lei, cu 4% mai mic decât cei 1,070 miliarde lei din T1 2025. Diferenţa vine în principal din veniturile din dobânzi mai mici - compania a încasat 124 milioane lei faţă de 195 milioane lei în T1 2025 - şi dintr-o rată de impozitare ceva mai ridicată.

Veniturile din vânzări au crescut cu 7%, la 9,574 miliarde lei, susţinute de preţuri mai mari la produsele petroliere şi volume mai mari de gaze şi energie electrică vândute, parţial compensate de preţuri mai mici la gazele naturale.

Christina Verchere, directorul general al companiei, a descris trimestrul ca unul marcat de turbulenţe, dar în care activele grupului au funcţionat bine.

„Într-un prim trimestru extrem de volatil, activele noastre au înregistrat o performanţă solidă, rafinăria şi centrala electrică funcţionând la capacitate maximă", a spus Verchere. Ea a mai adăugat că rezultatele financiare reflectă doar parţial creşterea cotaţiilor la ţiţei şi carburanţi, întrucât compania „a menţinut o politică moderată a preţurilor în contextul creşterilor abrupte din martie".

Privind pe segmente de activitate, imaginea este inegală. Explorarea şi producţia - segmentul tradiţional al companiei - a înregistrat un rezultat operaţional de 660 milioane lei, faţă de 827 milioane lei în T1 2025, o scădere de 20%. Cauzele principale sunt preţurile mai mici ale gazelor naturale pe piaţa românească faţă de acum un an, volume mai mici de ţiţei vândut şi un curs de schimb nefavorabil - dolarul s-a depreciat faţă de leu. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 3,1%, la 104,2 mii de barili echivalent petrol pe zi.

Rafinarea şi marketingul a mers în sens invers: rezultatul operaţional ajustat a crescut la 506 milioane lei, de la 395 milioane lei în T1 2025, un plus de 28%. Marja de rafinare a sărit cu 74%, la 14,3 dolari pe baril, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat fluxurile de aprovizionare globale şi a împins în sus diferenţialele pentru motorină şi kerosen. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a rămas la 98%.

Cel mai spectaculos reviriment a venit din segmentul gaze şi energie, care a trecut de la un rezultat negativ de 86 milioane lei în T1 2025 la un profit operaţional de 339 milioane lei în primele trei luni din 2026. Centrala electrică Brazi a produs 1,6 TWh de energie electrică, cu 32% mai mult faţă de acum un an, acoperind 11% din mixul de generare al României. Îmbunătăţirea vine şi din de-reglementarea pieţei de energie electrică, intrată în vigoare din iulie 2025, care a permis marje mai bune pentru energia vândută.

Investiţiile au totalizat 1,594 miliarde lei, cu 14% peste nivelul din T1 2025, direcţionate în principal spre proiectul Neptun Deep din Marea Neagră şi spre proiectele cu emisii reduse de carbon - hidrogen verde la Petrobrazi şi parcuri eoliene în parteneriat cu Renovatio Group. Compania a contribuit la bugetul de stat cu 4,1 miliarde lei în trimestru, cu 9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Contextul în care operează compania în 2026 este complicat de intervenţiile guvernamentale legate de criza din Orientul Mijlociu. Guvernul român a declarat stare de criză pe pieţele de petrol şi carburanţi pe o perioadă iniţială de trei luni şi a plafonat marjele la benzină şi motorină la nivelurile din 2025, limitând astfel capacitatea companiei de a profita de marjele ridicate de pe piaţa internaţională. O contribuţie de solidaritate a fost introdusă şi în segmentul de explorare şi producţie, în funcţie de cotaţiile Brent.