Ce stiau despre Romania inainte de a veni aici? Ca am devenit recent membri ai Uniunii Europene si ca Bucurestiul este capitala tarii. Foarte putin, comparativ cu tinerii romani care n-au in gand decat sa ajunga in SUA si sa traiasca visul american. Sentimentul de scepticism al celor 30 de studenti MBA de la Darden School of Business a Universitatii Virginia care au venit in Romania in cadrul programului Global Business Experience (GBE) a virat insa spre entuziasm, pe masura ce au aflat informatii despre ce inseamna sa dezvolti o afacere aici si ce trebuie sa faci ca sa ai succes.

GBE este un program obligatoriu pentru cursantii de MBA din SUA, care le ofera ocazia sa se familiarizeze cu mediul de afaceri si potentialul economic al unor tari de pe diverse continente. Anul acesta, tinerii americani au avut de ales intre India, Africa de Sud, Argentina, China, Suedia, Mexic si Romania. "Este pentru a doua oara când venim in România. Pentru studentii nostri este important sa se familiarizeze nu doar cu aspectele economice, ci si cu cele culturale si politice ale unei tari in care probabil unii dintre ei sau companiile unde vor lucra vor considera sa-si extinda afacerile", explica Isabella Lynn, profesoara la Darden School of Business si organizatoarea programului GBE.

Alegerea României nu a fost in nici un caz intâmplatoare, spune Anca Cercel Duca, organizatoare a programului in Romania. "România este considerata una din tarile cu cea mai mare rata de dezvoltare economica din lume, având in plus avantajul in fata altor performere (China, India, Argentina sau Federatia Rusa) ca este o tara europeana si de curând si membra a Uniunii Europene. De altfel, titlul programului dat de organizatori in acest an a fost «România - its newEUropean spirit»", detaliaza Cercel.

Pe parcursul saptamânii petrecute aici, studentii americani s-au intalnit cu reprezentanti ai unor companii importante cu activitate pe piata româneasca: GeCAD, Vodafone, ING Bank, A&D Pharma, Oracle, Ensight si Heidrick & Struggles, iar ca bonus au vizitat si Valea Prahovei.

LECTIA 1: DESPRE NOUA EUROPA. Cat de relevante sunt astfel de experiente pentru viitorii lideri? Acest tip de training este din ce in ce mai intâlnit in cadrul programelor de MBA din intreaga lume. De fapt, expunerea la modele alternative de business si la medii culturale diferite este unul dintre elementele care fac diferenta intre multitudinea de programe MBA de pe piata americana sau europeana.

"Scolile de afaceri formeaza lideri care trebuie sa se adapteze unor situatii variate, sa fie gata sa actioneze in medii culturale diferite, dar mai ales sa sesizeze oportunitatile inaintea celorlalti. România si, in general, Noua Europa sunt in acest moment extrem de promitatoare din punctul de vedere al potentialului de afaceri. Avem numeroase solicitari pentru manageri de top din partea unor companii multinationale care isi deschid sau isi extind operatiuni in aceste tari, iar una dintre cerintele principale este experienta lor directa in mediul unde vor lucra", spune dr. Alexandru Ioan Mincu, director al Heidrick & Struggles, South Eastern European Region si initiator al programului GBE România.

Isabella Lynn considera ca in multe aspecte, managerii romani nu se deosebesc cu nimic de cei americani, pentru ca primii vorbesc engleza si sunt interesati de aceleasi aspecte de business - cota de piata, cifra de afaceri, profitabilitate, strategie, investitia in capitalul uman. "Desigur, managerii americani au avantajul de a fi crescut intr-o economie de piata. Ceea ce le lipseste insa este o perspectiva globala, o mai mare expunere la modele alternative de business, la medii culturale diferite. Chiar daca acest lucru este pe cale sa se schimbe, cred ca managerii romani continua sa aiba in fata americanilor acest avantaj al expunerii la diferite perspective culturale si fluenta in mai multe limbi. Poate ca nu au intotdeauna trainingul profesional, dar cu siguranta au avantajul diversitatii culturale. Aici se poate produce adevaratul schimb de experienta", crede Isabella Lynn.

Profesorul de la Darden School of Business este pentru a doua oara in Romania si spune ca de fiecare data a fost uimita de potentialul pe care il are tara, dar si de rapiditatea cu care se transforma Capitala, unde "este clar ca se investeste mult".

LECTIA 2: DESPRE CUM O SA FIE. Cei 30 de studenti americani au conchis ca firmele vizitate reprezinta exemple autohtone de succes. Cei mai multi s-au declarat impresionati de inteligenta si pregatirea persoanelor intalnite, fie manageri de companii sau cursanti romani de MBA. Si unii chiar spun ca, daca ar avea o oferta, ar lucra in Romania. De ce? Craig Schwehel, unul dintre cursanti, spune ca ar fi fascinant pentru el sa lucreze intr-o economie in crestere si atat de dinamica. "Si nu doar sa privesti Romania cum este acum, ci sa ai viziune si sa stii cum va fi in cinci sau zece ani si sa faci ce poti ca sa ajuti la indeplinirea acelei viziuni", spune Craig.

In opinia lui, majoritatea studentilor americani se gandesc cum sa aiba, prin ceea ce vor face, un impact mai mare in cadrul unei companii sau intr-o afacere pe cont propriu, iar sistemul de invatamant le inculca ideea ca intr-adevar pot face tot ceea ce vor. "Primul an la Darden School inseamna 16 ore pe zi de lucru si studiu. Iti petreci mult timp citind, pregatind lucrari, colaborand cu echipa, cautand companiile pentru care ai vrea sa lucrezi, participand la programe si cursuri si la evenimente speciale. Al doilea an este mult mai usor, atunci poti alege specializarea pe care o doresti", explica Craig Schwehel.

Inainte de a incepe programul de MBA avea 12 ani de experienta de munca, spre deosebire de colegii sai care au in general 6-7 ani experienta: "Inainte am fost director tehnic, iar dupa ce voi absolvi as vrea sa lucrez in finante pe partea de management si daca asta nu merge, as vrea o cariera ca surfer sau mountain biker profesionist".

In afara de posibilitatea de a intelege mai bine cum functioneaza o companie, un MBA este important si pentru relatiile care se stabilesc cu colegii, companiile si, nu in ultimul rand, in SUA aduce dupa absolvire o crestere a salariului. "In medie cresterea ar fi de 30.000-35.000 de euro pentru primul an dupa absolvire, iar apoi sunt mai multe variante pe care le poti lua in calcul", spune Craig.

LECTIA 3: DESPRE BLOCURI. Pentru Mellena Haile, originara din Etiopia si stabilita in SUA acum cativa ani, Romania a parut, sustine ea, "oarecum ca acasa", deoarece ea insasi provine dintr-o tara care trece de la comunism la democratie. "Cand am ajuns aici am observat ce impact a avut aderarea la UE asupra mentalitatii oamenilor si asupra mediului de afaceri. Si, dincolo de capitalism sau de modul de a face bani, mi-a placut ca europenii sunt foarte mandri de originile lor, de mostenirea lor culturala", spune Mellena.

Fiind de formatie arhitect, vizita in Romania a fost interesanta si pentru ca a avut ocazia sa observe ritmul in care se construieste. "Cred ca Bucurestiul, din cauza trecutului, nu are o structura urbanistica prea bine organizata, dar pot intelege asta, pentru ca si eu provin dintr-o tara iesita dintr-o dictatura. Este interesant pentru mine sa ma plimb pe strazi si sa vad cladiri noi, moderne langa blocuri sovietice, care iti aduc aminte de trecut. Acum, dezvoltarea sectorului imobiliar e un indicator ca oamenii investesc in Romania si sper ca aceasta crestere sa continue", spune Mellena Haile.

In opinia sa, un MBA nu e un imperativ in SUA si s-a gandit mult daca sa urmeze sau nu un astfel de curs. Dar posibilitatea de a interactiona cu oameni din diverse tari si de a intelege mai bine cum functioneaza o companie au convins-o. Iar dupa ce termina MBA, vrea sa lucreze in SUA "pentru a obtine experienta" si apoi sa isi dezvolte propria companie in domeniul imobiliar. Si poate sa lucreze intr-o piata in dezvoltare, unde sunt multe oportunitati. Iar Romania ar putea fi o optiune, marturiseste ea.

LECTIA 4: DESPRE EVOLUTIA IN SALTURI. Si pentru Brett Robertson a fost prima vizita intr-o tara est-europeana, iar lucrul cel mai interesant i s-a parut dezvoltarea Romaniei de pana acum, pe care a asemuit-o cu salturile unei broaste. "In Romania, serviciile si afacerile au inregistrat cresteri, dar o perioada de crestere solida a fost urmata de o perioada de declin. M-a impresionat, in acest context, modelul diferit de business urmat de antreprenorii romani. Pentru SUA sau pentru orice alta economie matura, mediul de afaceri creste, schimbarile se petrec repede, dar nu la scara la care au loc in Romania: schimbarile de aici se petrec mult mai repede decat suntem noi obisnuiti si cred ca abilitatile si modelele de business locale au avut si au aplicabilitate si in alte tari aflate in tranzitie", considera Brett.

De formatie inginer, Brett vrea ca dupa ce termina MBA sa lucreze intr-o companie internationala, pe partea financiara, care il atrage foarte mult. Iar pe termen lung intentioneaza sa-si dezvolte propria afacere, probabil in domeniul dispozitivelor biomedicale, aflat in plina ascensiune in SUA. "Cred ca managerii romani au o mentalitate de antreprenori. Managerii americani exceleaza la optimizare, dar pentru a putea optimiza un sistem trebuie sa existe o anumita dinamica, trebuie ca acesta sa fie semistabil. Managerii romani nu au avut inca aceasta stabilitate; abia acum, odata cu aderarea la UE, incepe sa functioneze aceasta stabilitate si vor putea pune in aplicare managementul de optimizare, nu doar pe cel strategic."

LECTIA 5: DESPRE CAINII VAGABONZI. Din punctul de vedere al lui Brett Robertson, un risc real pentru Romania este cel referitor la legislatie, mai exact la inconsecventa respectarii contractelor si a legilor. "Alte provocari cred ca sunt gestionarea capitalului uman, imbunatatirea sistemului de educatie, a infrastructurii. Unul dintre colegii mei a spus despre Bucuresti ca se aseamana destul de mult cu New Yorkul - si in multe privinte chiar asa este. Este adevarat ca sunt diferite conditiile, voi iesiti din perioada de tranzitie, dar Bucurestiul se aseamana cu orice oras mare, are infrastructura, cladiri noi, trafic", spune Brett.

Iar traficul este si unul din minusurile Bucurestiului. La fel ca si cainii fara stapan, care i-au impresionat prost pe americani, desi cu totii sunt iubitori si proprietari de animale.