Statul deraiat. De ce să fiu eu loial statului când eu pentru el nu-s decât o batjocură?

Autor: Iulian Anghel Postat la 20 decembrie 2023 571 afişări

Ştii că o societate este bolnavă atunci când ştirile rele le pun la pământ pe cele bune. În 2023, ştirile rele le-au pus la pământ pe cele bune. Cui foloseşte să ştie că România nu-i în recesiune când, ajuns la spital, i se spune că pentru o operaţie de „piatră la rinichi” trebuie să plătească 1.000 de lei chirurgului şi 200 de lei anestezistului? Iar el nu se poate adresa cu o plângere nimănui? Ce poate face familia unei femei ucise pe trecerea de pietoni când Poliţia îl lasă liber pe ucigaş? Sau când chiar şeful Poliţiei din Constanţa îl lasă liber pe un tânăr drogat, deşi îi găsise droguri în maşina lui de lux? Şofer care mai apoi avea să ucidă doi oameni?

Statul deraiat. De ce să fiu eu loial statului când eu pentru el nu-s decât o batjocură?

O societate nu poate prospera dacă nu prosperă în întregimea ei. ♦ Generaţia mea s-a născut la 30 de ani după al doilea război mondial ♦ Habar nu avea şi nu o interesa de al doilea război mondial ♦ Generaţiile de azi trăiesc după ritmurile de azi: pe nimeni din generaţia nouă nu mai interesează revoluţia, la 30 de ani de atunci ♦ Dar asta nu înseamnă că nu le interesează nimic.

Ştii că o societate este bolnavă atunci când ştirile rele le pun la pământ pe cele bune. În 2023, ştirile rele le-au pus la pământ pe cele bune. Cui foloseşte să ştie că România nu-i în recesiune când, ajuns la spital, i se spune că pentru o operaţie de „piatră la rinichi” trebuie să plătească 1.000 de lei chirurgului şi 200 de lei anestezistului? Iar el nu se poate adresa cu o plângere nimănui? Ce poate face familia unei femei ucise pe trecerea de pietoni când Poliţia îl lasă liber pe ucigaş? Sau când chiar şeful Poliţiei din Constanţa îl lasă liber pe un tânăr drogat, deşi îi găsise droguri în maşina lui de lux? Şofer care mai apoi avea să ucidă doi oameni?

Ce preţ să pui pe un stat care lasă o tânără mamă să moară pe un pat de spital, în vreme ce medicul de gardă doarme? Ce preţuire să pui pe un stat care lasă o tânără mamă să nască pe cimentul din faţa spitalului? Ce preţ să pui pe statul căruia-i plăteşti 45 de ani impozite, ca mai apoi să mori ca un câine bătrân şi uitat în azilele groazei?

Statul le cere cetăţenilor loialitate. Toţi din administraţie, poliţie, armată depun un jurământ de loialitate. Şi sugerează tuturor celorlalţi să le urmeze exemplul. Care exemplu? Să-ţi iubeşti ţara? Toată lumea şi-o iubeşte, nu trebuie să-i fie cerut asta niciunuia din noi. Dar nici nimeni nu-ţi poate interzice să dispreţuieşti administraţia care-ţi conduce ţara.

O societate nu poate înainta fără să aibă o speranţă. Ce formă trebuie să ia această speranţă? Doar bani mai mulţi şi ziduri mai înalte? Sunt intersecţii în Bucureşti în care, chiar dacă eşti pe zebră, niciun şofer nu opreşte. Un şofer a omorât un trecător pe o trecere de pietoni, dar el este acasă pentru că “nu este pericol public”. În cine să mai ai încredere? În statul care a dat primăriilor administrarea şcolilor care acum cad peste copii? În poliţie, care-i lasă pe şoferi să plece chiar dacă li s-au găsit în maşină droguri? În spitale în care femeile gravide sunt alungate? Loialitatea faţă de stat? De ce?

Mai jos, dramele care au lovit România în 2023.

Şcolile devin capcane ale morţii

Clădirea şubredă cu rol de internat pentru elevii Liceului Tamaşi Aron din Odorheiu Secuiesc a devenit mormânt pentru un băiat de 17 ani. Alte trei colege de ale lui au fost scoase de sub dărâmături, iar una dintre ele este în stare critică în spital. În acest timp, autorităţile pasează vina de la una la alta şi ridică din umeri când sunt întrebate despre şcoli noi şi fonduri investite în renovări.

Clădirea internatului Liceului Tamaşi Aron din Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit parţial pe 18 decembrie, iar patru elevi au fost prinşi sub dărâmături. Unul dintre ei, un băiat de 17 ani, nu a mai putut fi salvat după ce a fost scos de sub dărâmături. Clădirea în care funcţiona internatul a fost construită în 1910, era închiriată de Primăria Odorheiului Secuiesc de la Arhiepiscopia Romano-Catolică, iar în curte au început recent lucrări pentru racordarea la reţeaua de canalizare.

După prăbuşirea clădirii internatului, autorităţile se spală pe mâini de responsabilitate şi pasează vina de la una la alta: Ministerul Educaţiei spune că responsabilitatea este împărţită de autoritatea locală şi de proprietar, iar Primăria Odorheiu Secuiesc a spus că imobilul aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Administraţia locală din Odorheiu Secuiesc plăteşte o chirie de 330.000 de lei pe an Arhiepiscopiei Romano-Catolice pentru clădirea în care funcţionau liceul şi internatul.

Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a fost în vizită în Odorheiu Secuiesc şi le-a spus jurnaliştilor prezenţi acolo că acea clădire care s-a prăbuşit nu era expertizată tehnic şi de aceea nu era încadrată în nicio categorie de risc seismic.

„Responsabilitatea pentru punerea în siguranţă este partajată între proprietar şi cei care o administrează. Expertizarea clădirii nu a fost făcută, era sarcina celui care o deţinea. Oricine este vinovat va fi tras la răspundere”, a spus Deca.

Acum, Laszlo Szilveszter Sandor, administrator şi acţionar unic al Lareno - Fa, firma care făcea lucrările de pentru racordarea la reţeaua de canalizare, fost reţinut şi este acuzat de ucidere din culpă şi vătămare din culpă. Ramona Cornea

Clădirea care s-a prăbuşit a fost construită în anul 1910 şi era închiriată de primărie de la Biserica Romano-Catolică, proprietarul imobilului. Recent, în preajma clădirii au fost demarate lucrări de amenajare, care implicau o parte de drenare.

Anchetatorii spun că Sandor a coordonat nu a respectat cotele prevăzute în proiect pentru excavare El le-a cerut muncitorilor să sape până în partea de jos a fundaţiei, la peste 2 metri adâncime, deşi adâncimea maximă prevăzută în proiecte era de maxim 1,10 metri, faţă de cota terenului actual înaintea începerii lucrărilor. Lucrările de racordare la reţeaua de canalizare erau executate în baza unei autorizaţii emise de Primăria Odorheiu Secuiesc. Ramona Cornea

Cazul spitalului din Urziceni,  unde medicii şi asistentele au dat afară din spital o femeie, să nască pe stradă, deşi spitalul are secţie de ginecologie şi inclusiv paturi de neonatologie

Cazul spitalului din Urziceni, unde o femeie a născut pe trotuar, deşi spitalul are secţie de ginecologie şi inclusiv paturi de neonatologie, arată cum sunt întreţinute pe hârtie doar anumite secţii de spital şi scoate de fapt la lumină decontările fictive din sistemul de sănătate.  

Acest caz arată cum banii din sistemul de sănătate ajung să finanţeze spitale unde pacienţii sunt doar înregistraţi şi trimişi spre alte unităţi medicale. Doar de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) se duc peste 10 mld. euro anual la sănătate, la care se adaugă bugetul Ministerului Sănătăţii. Altfel spus, statul finanţează spitale „fantomă”, unde nu se face în practică act medical.

Spre exemplu, în 2022 şi în 2023, în spitalul din Urziceni nu s-a născut niciun copil, din datele Casei Judeţene de Asigurări Ialomiţa, care nu a decontat nicio naştere la această unitate medicală. Secţia de ginecologie are 20 de paturi, un medic şi două asistente. Cu toate acestea medicii îşi primesc salariile. Salariul unei asistente poate ajunge şi la 5.000 lei net cu gărzi şi sporuri, iar un medic poate avea şi 15.000 – 20.000 lei net pe lună. Mirabela Tiron, Georgiana Mihalache

Depopularea în Urziceni este mare, doar 140-150 de copii se nasc într-un an aici iar în tot judeţul Ialomiţa s-au născut doar 2.281 de copii anul trecut (şase copii pe zi, în medie), potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Singura măsură făcută publică a fost suspendarea maagerului spitalului.

Sub umbra lui „vom face” şi întâlniri fără rezultate

Nicio măsură nu s-a luat nici după incendiile care au avut loc în anii anteriori în spitalele din Piatra Neamţ, Bucureşti şi Constanţa, deşi la nivel de imagine au fost bifate mai multe întâlniri ale autorităţilor. După tragedia din 29 ianuarie din 2021 de la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, unde au murit 20 pacienţi, cel mai mare număr de la Colectiv încoace, preşedintele Iohannis ieşise public să ceară reforme. Reforme care nu s-au concretizat.

Sistemul de sănătate se mai confruntă şi cu infecţiile nosocomiale din spitale, pentru care nu s-a luat nicio măsură. Mirabela Tiron, Georgiana Mihalache

O tânără gravidă a murit în spitalul de stat din Botoşani, după 7 ore în care nu a primit nicio îngrijire medicală

În august  o tânără gravidă, de 25 de ani, a murit în spitalul judeţean de urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după 7 ore în care nu a primit nicio îngrijire medicală, deşi solicitase ajutor atât medicului de gardă cât şi medicului, care îi urmărea sarcina.

Nu a primit însă nicio îngrijire medicală, într-un spital cu 110 paturi pe ginecologie şi 10 medici ginecologi, ce primesc lunar salarii nete de 10.000-18.000 lei lunar.

Un spital în care una din şefele de secţie de pe ginecologie, cu un salariu de 16.000 lei net lunar, oferă de la ora 14 consultaţii în cabinetul privat.

După tragedie, Angel Călin, managerul spitalului din Botoşani, fost lăcătuş mecanic, fără nicio experienţă în domeniul sanitar, a fost demis din funcţie de Consiliul Judeţean Botoşani, acelaşi consiliu care îl numea în urmă cu nicio lună pe această poziţie.

În decembrie, la patru luni de la tragedie, conducerea spitalului a concediat-o pe Mariana Pitrop, medicul ginecolog care era de gardă şi care nu i-a acordat nicio îngriire medicală tinerei. Medicul este cercetat penal pentru ucidere din culpă, ancheta fiind desfăşurată de Parchetul de lângă Curtea de Apel Suceava.

Raportul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, realizat după controlul realizat la Spitalul Judeţean Botoşani, arată indiferenţa medicilor şi a personalului din spital, care nu au acordat niciun fel de îngrijire medicală pacientei. Tânăra de 25 de ani a solicitat în mai multe rânduri intervenţia medicilor, acuzând „dureri groaznice“, potrivit mesajelor făcute publice de familia sa după tragedie. Niciun medic nu a răspuns rugăminţilor pacientei, iar medicul de gardă nu a intervenit.

Spitalele de stat, care înghit anual de la Casa de Sănătate 13 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro) şi unde medicii câştigă salarii comparabile cu cele din vestul Europei, au devenit în anumite judeţe doar "o gaură neagră", o sursă de venituri pentru manageri numiţi politic, pe care nu îi recomandă nimic pentru sistemul sanitar şi chiar o „capcană” pentru pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale. Mirabela Tiron

Dezastru la evaluarea naţională: dintr-o generaţie de 220.000 de copii, doar 117.000 au avut media peste 5

Rezultatele evaluării naţionale de anul aceasta au arătat că un număr de 117.000 de elevi au obţinut media peste 5, cu o rată de promovare de puţin peste 76%, cea mai mică din ultimii trei ani, după cum arată datele de la Ministerul Educaţiei.

Aşadar, dintre cei circa 220.000 de copii care s-au născut în România în 2008, s-au înscris la examenul de evaluare naţională circa 160.000 şi au luat note peste 5 doar 117.000. Mai mult de 100.000 de copii care nu au reuşit să promoveze fie se înscriu în învăţământul profesional, fie se pierd pe drum, adică dispar din statisticile sistemului de învăţământ. Elevii care au promovat clasa a VIII-a au, teoretic, un loc asigurat în sistemul de învăţământ obligatoriu. Astfel, ei pot ajunge în şcoli profesionale, de exemplu. O soluţie pentru elevii care nu reuşesc să treacă de evaluarea naţională este învăţământul profesional. Datele de la Ministerul Educaţiei arată ca circa 16,8% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani erau cuprinşi în învăţământul profesional în ultimul an şcolar pentru care există date. 

Generaţia de elevi care a susţinut acum probele din cadrul Evaluării Naţionale a avut un parcurs şcolar dificil. Dintre cei opt ani de învăţământ primar şi gimnazial, trei ani au fost umbriţi de pandemia de COVID-19, dintre care în aproape doi ani – 2020 şi 2021 – cursurile s-au desfăşurat mai mult la distanţă, în mediul online. Mai mult, finalul anului şcolar şi începutul probelor de examen au sub semnul întrebării, după ce profesorii au protestat timp de trei săptămâni. Ramona Cornea

Şpăgile din spitale au început să iasă la lumină. Aceste practici au ajuns să fie denunţate chiar şi de managerii de spitale 

2023 este anul în care pentru prima dată a început să iasă la lumină fenomenul şpăgilor primite de medici în cadrul spitalelor dar şi cel al şpăgilor pentru numirea în anumite funcţii din cadrul spitalelor de stat. Mai multe cazuri pe firul cărora a intrat DNA au arătat de ce lipseşte performanţa în sistemul  public de sănătate şi de ce pacienţii nu primesc servicii medicale de calitate.

Cel mai recent, pe lista DNA a intrat cazul spitalului judeţean de urgenţă "Mavromati” din Botoşani (spitalul în care în august o tânără gravidă a murit după ce timp ce 7 ore nimeni nu i-a oferit îngrijiri medicale), unde 11 persoane au fost reţinute şi puse sub control judiciar în dosarul fraudării concursurilor pentru ocuparea unor posturi libere. Şpaga pentru un post de asistent varia între 8.000 şi 15.000 de euro, potrivit DNA, care a făcut public modul în care funcţiona caracatiţa angajărilor în cadrul acestui spital. Mai mult, în septembrie anul acesta, alt caz zdruncina încrederea în sistemul public de sănătate, când doi medici chirurgi foarte cunoscuţi şi doi medici rezidenţi de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti erau reţinuţi pentru luare de mită. Unul dintre medicii anchetaţi şi-a pierdut viaţa într-un grav accident, aproape de Otopeni. În acest caz, denunţul a fost făcut chiar de managerul spitalului.

Realitatea din teren arată că unde sunt mulţi bani publici este şi multă corupţie. 

Astfel că tot în septembrie ieşea la lumină corupţia de la vârful Administraţiei Spitalelor Bucureşti (ASSMB), instituţia aflată în subordinea Primăriei Capitalei, al cărui director general adjunct ajungea în vizorul DNA pentru fapte de corupţie. În decembrie, DNA anunţa că Plută a fost trimis în judecată pentru luare de mită. El ar fi primit mită de la George Mirel Cristescu, managerul spitalului Colentina, ca să îl numească în funcţie.

ASSMB are în administrare 19 spitale şi  un buget total de 2,7 miliarde de lei anul acesta. Instituţia aflată în subordinea Primăriei Bucureşti se ocupă de unele din cele mai mari spitale dar şi de 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din şcoli. Mirabela  Tiron

Şpaga record de la aeroportul Otopeni, 22,4 mil. euro. Miza: 10.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale

În martie anul acesta ieşea la iveală o şpagă record, de 22,4 mil. de euro, care aducea în lumina reflectoarelor subiectul spaţiilor comerciale din cadrul aeroportului Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare aeroport din ţară. Tema spaţiilor comerciale din cadrul aeroportului a fost mereu una despre care oficialii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) nu au oferit date.

Scandalul iscat însă de descoperirea aceste mite record i-a determinat pe reprezentanţii companiei să facă publice informaţii legate de suprafaţa comercială totală şi numărul de chiriaşi. 10.000 de mp de spaţii comerciale are aeroportul Otopeni, adică o treime din cât are mallul Veranda din zona Obor. Mai mult, traficul aeroportului, 12,6 mil.  pasageri anul trecut, asigură un adevărat flux de clienţi pentru zonele comerciale. 

În martie anul acesta, procurorii din cadrul DNA au dispus punerea în urmărire penală a lui Ivan George Alexandru, fost director general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi angajat al aeroportului la momentul respectiv, pentru că ar fi primit  mita record de 22,4 milioane de euro. Măsura DNA vine în contextul în care în vara anului trecut CNAB, în administrarea căreia se află aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunţat scoaterea la licitaţie a 5.500 mp de spaţii comerciale de pe cel mai mare aeroport din ţară dar şi de pe aeroportul Băneasa. 

Potrivit DNA, Ivan George Alexandru ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri şi de la directorul general al unei alte societăţi mai multe sume de bani (de două ori 10 mil. euro şi de două ori 1,2 mil. euro). El ar fi lăsat să creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceştia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp a unor contracte pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB şi societatea inculpatului care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, potrivit DNA. Mirabela  Tiron

Natalitatea s-a prăbuşit: cel mai mic număr de naşteri din ultimul deceniu

Natalitatea, un indicator foarte important pentru evoluţia businessului local, cât şi a întregii societăţi, s-a prăbuşit în ultimii ani. Astfel, calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în primele nouă luni din 2023 s-au născut 118.366 de copii în România, cea mai mică valoare a acestui indicator la nouă luni din ultimul deceniu. În primele nouă luni din 2014, numărul naşterilor era de 152.215, adică au fost cu peste 34.000 mai mulţi nou-născuţi decât în aceeaşi perioadă din 2023.

În ultimul deceniu, indicatorul natalităţii a dat semne de revenire în perioada 2015 – 2019, când a crescut constant de la an la an, dar a cunoscut o scădere în perioada pandemiei de COVID-19. Astfel, dacă în 2019 erau 162.100 de naşteri în primele nouă luni ale anului, în 2020 numărul lor a scăzut la 159.566, în 2021 a ajuns la nici 149.000, iar în primele luni din 2022 era de 134.478 copii. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou-născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Ramona Cornea

26 august, explozia staţiei de GPL din Crevedia. 6 morţi, peste 50 de răniţi. Pedeapsa pentru vinovaţi? Arest la domiciliu

Pe 26 august, la Crevedia, o staţie ilegală de GPL, care nu era nimic mai mult decât o parcare unde se gestiona GPL fără niciun fel de aviz, a explodat, 6 persoane pierzându-şi viaţa şi alte peste 50 fiind rănite. Producerea dezastrului a fost generată de un set de factori caracteristici României: încrengătură politică şi nepăsarea autorităţilor. La patru luni de la tragedie, proprietarii staţiei stau la căldură în arest la domiciliu. Restul îşi plâng morţii.

Flagas, compania care deţinea depozitul ilegal de GPL din Crevedia, o parcare de fapt unde se transvaza (muta) gazul dintr-o cisternă în alta, este doar una dintre companiile active în domeniul GPL deţinute de familia Doldurea, arată datele disponibile pe platforma Termene.ro şi analizate de ZF. Firma este controlată de Ionuţ Daniel Doldurea şi de Cosmin-Ionuţ Stîngă şi a avut anul trecut un business de 595,9 milioane de lei, un profit net de 32,7 milioane de lei, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de GPL. Dar aceasta nu este singura firmă deţinută de familia Doldurea activă în domeniul combustibililor. În total, Ionuţ Doldurea, alături de fratele său Cristian Doldurea firgurează ca acţionari sau administratori în şase companii active în domeniul comerţului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei şi 459 de angajaţi. Mai departe, atrage atenţia faptul că din şase companii, patru sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar din partea PSD este chiar Ion Doldurea, tatăl fraţilor Ionuţ şi Cristian Doldurea.

Ce a permis însă dezastrul de la Crevedia a fost faptul că în octombrie 2020 punctul de lucru fusese închis. Dar această situaţie nu a fost decât începutul pentru un business ilegal care a explodat în vara acestui an. Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce şi să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autorităţile locale, iar la nivel naţional a fost în plină desfăşurare un concurs între instituţii pentru a arată cine a retras mai repede autorizaţia de funcţionare pentru un rezervor de GPL. Ceea ce nu a explicat nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de aproape 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce şi să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 26 de august.

De la naftalină au ieşit instituţii ferite de ochiul publicului, conduse şi ele politic, care ar fi trebuit să vegheze asupra siguranţei unor active cum sunt rezervoarele de GPL.  ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat) şi CNCIR (Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune) sunt cele două entităţi cheie ale statului român responsabile pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor industriale, inclusiv a celor de GPL. Iniţial, era o singură entitate care verifica şi autoriza aceste instalaţii, ISCIR-ul, dar în 2010, prin hotărâre de guvern, CNCIR s-a desprins din ISCIR. Acum CNCIR face verificările tehnice, iar ISCIR emite autorizaţiile în baza rapoartelor CNCIR. 

La momentul tragediei, ZF le-a cerut celor două instituţii situaţia la zi a numărului de recipiente de GPL pe care fiecare le avea în evidenţă. Datele nu au coincis, ulterior instituţiile revenind asupra informaţiilor. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

În cazul specific de la Crevedia, particularitatea stă în faptul că legal, pe amplasamentul Flagas, nu mai figura nimic, decât o parcare. Acolo nu mai existau instalaţii, dar spaţiul găzduia un transfer ilegal de GPL dintr-o cisternă în alta, în condiţii de nesiguranţă, surse din piaţă spunând că inclusiv se realizau amestecuri acolo. Sub această menţiune, autorităţile de control ale statului erau practic absolvite de obligaţia efectuării unor controale. Marele semn de întrebare care rămâne este cum a fost posibil ca timp de trei ani această activitate se se desfăşoară sub nasul autorităţilor locale, Primăria Crevedia şi Poliţia Crevedia, şi niciuna să nu sesizeze nimic. Roxana Petrescu

Jertfe umane pe şantiere şi în mine

Patru oameni care lucrau la autostrada Moldovei – A7, cel mai mare proiect de infrastructură aflat în derulare în România, şi-au pierdut viaţa în septembrie 2023 într-o explozie cauzată de spargerea unei conducte de gaze. Alţi cinci muncitori au fost răniţi.

Tragedia a avut loc în localitatea Călimăneşti, din judeţul Vrancea, pe tronsonul Focşani-Bacău al autostrăzii, unde lucrează asocierea de firme Spedition UMB – Tehnostrade – Sa&Pe Construct, deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Antreprenorul nu a făcut niciodată declaraţii pe această temă, tragedia fiind subiectul unui dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere, dar şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă sau nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Tot în sfera accidentelor de muncă se înscrie şi moartea a trei mineri care lucrau în cariera Complexului Energetic Oltenia din judeţul Gorj. Alţi zece oameni au ajuns la spital. În ianuarie 2023, toţi se aflau într-un camion şi se îndreptau către locul de muncă, dar în timpul coborârii pe o pantă, autovehiculul a derapat pe pod şi a căzut. Şi în acest caz ancheta stagnează. Alina-Elena Vasiliu

Victime colaterale ale drogurilor şi ale corupţiei

Doi tineri şi-au pierdut viaţa în vară în localitatea 2 Mai, după ce au fost loviţi în plin de o maşină condusă de un şofer care consumase droguri. Dincolo de lipsa unor sancţiuni corecte şi aspre aplicate consumatorilor de droguri care se urcă la volan, lipsa amenajării urbanistice corespunzătoare a pus şi ea umărul la tragedie. Absenţa unui trotuar pe care pietonii să poată circula în siguranţă pe drumul dintre 2 Mai şi Vama Veche, o zonă intens tranzitată mai ales de turişti în sezonul estival, a favorizat producerea accidentului fatal, iar la baza acestei probleme stă, încă o dată, indolenţa autorităţilor. În 2022, în comuna Limanu – care are în administrare localităţile Vama Veche, 2 Mai, Hagieni şi Limanu – s-au înregistrat, potrivit platformei Tempo a Institutului Naţional de Statistică, peste 38.000 de turişti. Toate aceste zeci de mii de oameni veniţi să se cazeze în această zonă nu au fost un motiv suficient pentru autorităţi să se implice în amenajarea unei infrastructuri minimale pentru siguranţa circulaţiei. Problema este replicată la nivelul întregii ţări, fapt vizibil în numărul de accidente cu oameni loviţi de maşini chiar pe marginea drumurilor. Alina – Elena Vasiliu

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Statul deraiat,
stiri,
spital,
droguri

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.