Reducerile de taxe costisitoare i-au fost legiferate. Tarifele sale glo­ba­le usturătoare prind contur. Iar cele două campanii ale sale de dere­glementare a guvernului şi deportare a imigranţilor sunt în plină derulare.

Cu componente majore ale agen­dei sale devenind acum realitate, pre­şedintele american Donald Trump şi-a lăsat deja o amprentă permanen­tă asu­pra economiei americane. Victo­rii­le şi turbulenţele care ar putea apă­rea în scurt timp îi vor aparţine în mod clar.

La nici şase luni de la începerea celui de-al doilea său mandat, Trump şi-a dus în forţă mai departe experi­mentul economic grandios şi poten­ţial perturbator din punct de vedere economic schiţat pentru prima dată în campania din 2024. Prin acţiunile sale din ultimele săptămâni, Trump a pus în joc viitorul finanţelor ţării, cât şi relaţiile comerciale vechi de secole ale acesteia, pe o convingere că mul­te dintre cele mai sumbre avertis­mente ale multor economişti sunt greşite, scrie The New York Times.

Săptămâna trecută, preşedintele a pus în aplicare un set întreg de re­du­ceri de taxe despre care crede că re­prezintă ingredientele pentru o creş­tere economică rapidă, chiar în condiţiile în care experţii din dome­niul fiscal au avertizat că legislaţia i-ar putea afecta pe cei săraci, punând în acelaşi timp guvernul pe o nouă cale fiscale riscantă.

Mai apoi, luni, Trump a început să-şi lanseze ultima rundă de ame­nin­ţări cu tarife, insistând că „am ter­minat“ cu negocierile, în contextul în care economiştii avertizează cu privi­re la o posibilă creştere dramatică a preţurilor de consum generată de impozitarea importurilor.

Casa Albă a mers de asemenea mai departe cu planurile sale agresi­ve şi contestate de eliminare a unor seturi întregi de reglementări fede­rale şi de deportare a milioane de migranţi. Campania din domeniul imigraţiei în special ar putea afecta multe sectoare, cum e agricultura, care se bazează masiv pe forţă de muncă străină, cred experţii.

Deocamdată, economia rezistă în faţa acestor schimbări seismice, în timp ce Trump pune orice veste ne­ga­tivă pe seama predecesorului său, Joe Biden. Însă acesta a realizat mare parte din ceea ce şi-a propus, fiind respon­sabil de ceea de se va întâm­pla, bun sau rău. Lunile următoare vor arăta dacă Trump se bucură doar de liniştea de dinaintea furtunii sau are dreptate în a susţine că agenda sa nu este pe cât de periculoasă se tem mulţi economişti a fi.

Momentan, economia americană pare puternică, deşi dă unele semne incipiente de presiuni.

David Kelly, strateg global şef al JPMorgan Asset Management, o descrie ca pe o „broască ţestoasă relativ sănătoasă“, rezilientă şi în expansiune lentă, dar sigură. Acesta anticipează că PIB-ul ţării va avansa cu aproximativ 1% până la final de 2025 faţă de anul anterior.

Însă, adaugă acesta, economia a ajuns la „o uşoară deviere în calea sa“, în condiţiile în care unele din noile politici ale lui Trump încep să fie implementate.

În centrul agendei lui Trump se află o costisitoare lege privind politica internă adoptată recent. Pachetul păstrează un set de rate scăzute ale impozitelor stabilite în primul mandat al preşedintelui şi introduce noi, şi în unele generoase, reduceri de taxe pentru companii, vârstnici şi anumiţi angajaţi.

Republicanii au finanţat pachetul cu reduceri ample ale programelor federale de protecţie socială, ceea ce i-ar putea sărăci şi mai mult pe săracii Americii.

Maya MacGuineas, preşedintă a Committee for a Responsible Federal Budget, spune că costul legislaţiei va împinge dezechilibrul fiscal al ţării la un nivel nemaiînregistrat din perioada de după cel de-al doilea război mondial. Vor fi sufocate investiţiile private şi vor creşte costurile de finanţare, nu doar pentru guvern, ci şi pentru americanii de rând.

Creşterea economică va încetini, anticipează MacGuineas.

Trump şi consilierii săi de top resping astfel de predicţii. Luna trecută, aceştia au estimat că măsurile fiscale şi restul agendei preşedintelui vor genera suficiente venituri şi activitate economică pentru a reduce deficitele cu până la 11.000 miliarde $. Chiar şi economiştii conservatori susţin că estimările administraţiei sunt prea optimiste.

O parte din veniturile respective sunt aşteptate a veni de pe urma tarifelor lui Trump, pe care acesta le-a extins recent.

Budget Lab, un centru de cercetare nonpartizan, estimează că tarifele preşedintelui ar provoca pierderi de venituri de 2.300 dolari în medie pentru gospodăriile americane în acest an.

Însă Casa Albă respinge astfel de proiecţii şi vine cu propriile estimări. Aceasta a găsit recent că preţul bunurilor importate a scăzut mai rapid decât preţurile generale ale bunurilor din februarie, semn că tarifele preşedintelui nu duc la o „accelerare a inflaţiei“, deşi economiştii au pus ulterior elemente ale raportului sub semnul întrebării.

Vasta nesiguranţă, în special din jurul tarifelor, a îngheţat banca centrală americană (Fed), care a lăsat de luni întregi costurile de finanţare neatinse, aşteptând să vadă efectele politicilor lui Trump.

În acest fel, Trump şi-a găsit „vinovatul“ în persoana preşedintelui Fed Jerome Powell, acuzat de acesta că nu ieftineşte creditul după cum i se cere.