Sfârşitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunţul, după 19 ani

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 16 iunie 2021 3660 afişări

Sfârşitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunţul, după 19 ani

Steven van Groningen, 63 de ani, preşedinte şi CEO al Raif­fei­sen Bank România, se pregăteşte să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani, o perioadă mar­cată de achiziţia Băncii Agricole, bu­mul economic şi al creditării bancare, pe­rioada de criză şi revenirea la ani de creştere, dar mai sustenabil.

Conform unor surse din piaţa ban­cară, grupul austriac Raiffeisen a început un proces de recrutare pen­tru viitorul CEO, pe listă fiind atât ban­cheri din bancă, dar şi din alte bănci, cât şi expaţi.

Steven van Groningen este cel mai longeviv şef de bancă de pe pia­ţă. El a preluat conducerea Raiffei­sen Bank România în 2002, atunci când gru­pul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reuşind apoi să o inte­greze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost ex­trem de pro­fitabilă, atât în perioada de bum economic şi bancar 2004-2008, cât şi în perioada de criză din 2008 în colo.

Olandezul Steven van Groningen, participant la jocurile olimpice în echipa de canotaj a Olandei, a făcut cu­noştinţă cu sistemul bancar româ­nesc în 1993, când a avut poziţia de consilier la Banca Naţională. După un an a ple­cat la ABN Amro Bank, ban­ca olan­de­ză ce îşi deschidea opera­ţiu­nile la Bucureşti. În 1998 olandezii l-au trimis la Moscova, iar apoi la Buda­pes­ta. În 2001 s-a reîntors în România, iar în 2002 a preluat conducerea Raiffei­sen Bank, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, o fostă bancă de stat afectată de creditele neperformante.

La începuturile anilor 2000, Raif­fei­sen a deschis creditarea de retail odată cu scăderea dobânzilor la lei, sta­bilitatea cursului leu/dolar şi apoi a cursului leu/euro, pe fondul dorinţelor extraordinare a românilor de a lua credite de consum şi credite pentru achiziţia de apartamente.

La mijlocul anilor 2000, Raiffeisen a fost printre băncile care au dat cre­di­te în franci elveţieni, un produs care, după apariţia crizei în 2008, a de­clanşat unul dintre cele mai mari scan­daluri bancare de pe piaţă, care nu s-a încheiat nici acum.

Având un management al riscului mult mai prudent, Raiffeisen a tra­versat criza mult mai bine decât alte bănci, reuşind să rămână profitabilă, în timp ce alte bănci raportau pierderi. În 2013, Raiffeisen a achiziţionat portofoliul de retail al Citi Bank.

Deşi a fost prezentă în aproape toate proiectele de vânzare de bănci din România, Raiffeisen nu a făcut nici o achiziţie. Din acest motiv creşterea, bazată numai pe creştere organică, a fost mult mai lentă.

Deobicei, Raiffeisen era a patra bancă din România, dar în ultimii ani a fost depăşită de ING Bank., care a avut o strategie de creştere mult mai agresivă. Raiffeisen era a cincea bancă de pe piaţă. La finalul lui 2020 activele totale ale băncii au fost de 51,3 mld. lei,  adică 10,5 mld. euro, cu un profit net de 644 mil. lei, adică 131 mil. euro.

Steven van Groningen a ţinut banca unită, chiar dacă lucrurile nu întotdeauna au fost cele mai liniştite.

Dacă Steven van Groningen se va retrage la finalul acestui an, grupul austriac Raiffeisen trebuie să găsească un alt CEO, operaţiune destul de complicată, pe listă fiind bancheri din bancă, din afara băncii, români şi expaţi.

Steven Van Groningen este căsătorit cu Valeria Răcilă, campioana olimpică a României în 1984 la canotaj.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.