România are nevoie de consolidare fiscală, această perioadă poate deveni şi un punct de cotitură pentru economie, dacă este folosită pentru a accelera investiţiile, productivitatea şi dezvoltarea sectoarelor strategice, consideră Sergiu Manea, preşedinte executiv, CEO al BCR. El avertizează că adevărata problemă nu este stagnarea economică temporară, ci reducerea potenţialului de creştere al economiei româneşti de la 3,5% spre 1,5-2%.

„Ai nevoie de consolidare fiscală, care consolidarea fiscală, paradoxal, s-ar putea să fie şocul de care avem nevoie pentru a trece în noul model economic orientat spre viitor, spre creşterea semnificativă a productivităţii, a valorii pe care o producem în acoperirea din producţia internă a unor falii în ceea ce priveşte produsele esenţiale de care avem nevoie, indiferent că vorbim despre produse energetice avansate, despre manufactură avansată, defence sau vorbim despre lanţul de mâncare”, a spus el în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2026.

Ce a mai declarat Sergiu Manea în cadrul evenimentului ZF:

• Acestea sunt toate lucruri pe care este important să le înţelegem, să înţelegem riscul asociat şi să încercăm, printr-un mix de intervenţii care înseamnă equity capital şi după aceea finanţare în direcţia în care România va relua acel traseu virtuos.

Ceea ce doare nu este faptul că anul ăsta vom avea minus zero. Ceea ce doare este că potenţialul de creştere economică a României numai 3,5%, e probabil 1,5% sau 2% şi asta trebuie să ne preocupe. Dacă într-o serie de 15 ani am 2 ani în care sunt plus-minus zero, nu e o mare problemă, mai ales în contextul consolidării fiscale. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toţii realmente este cum ducem din nou potenţialul de creştere în zona de 3% - 3,5%.

• Există o seamă de angajamente strategice pe care România le-a făcut deja, PNRR se termină, urmează SAFE şi avem în continuare fondurile de coeziune. Cred că e foarte important să ducem aceşti bani cât mai repede acolo unde putem crea valoare şi noi locuri de muncă, astfel încât să asigurăm tranziţia. Punctul numărul doi zice că este foarte important să creăm o poveste care să încurajeze sectoarele ce pot fi competitive la nivel european din România şi nu să le rănim, apropo de modul în care taxăm economia şi ducem de fapt sectoare care sunt trăiesc într-o lume ultra-competitivă pe pierdere.

• În momentul în care vorbim de modul în care construim taxare şi modul în care construim interacţiunea cu statul român, e foarte important ca acel cost administrativ de operare să fie cât mai scăzut. Intervenţia nu are neapărat nevoie de bani de la buget, cred că avem instrumente şi avem suficient de multe rezerve să credităm.

• Cred că ce foarte important este să ne dorim mai mult din punctul de vedere al fluidităţii cu care facem investiţii în economie în aceste sectoare ţintă. Cred că e timpul să ne uităm la cum facem lucrurile şi, dacă ne vom propune să fim mult prea competitivi în modul cum facem lucrurile, cu certitudine vom avea creştere de potenţial.

• Pentru că trecem printr-o perioadă confuză din punct de vedere economic şi foarte multe şocuri, cred că e foarte important să demonstrăm că suntem aproape de clienţi şi a fi aproape de client înseamnă în primul rând să încercăm să oferim claritate, să încercăm să-i ajutăm în primul rând prin a înţelege stadiul prin care trece clientul respectiv şi să-l ajutăm să înţeleagă care sunt lucrurile pe care le are de făcut astfel încât să poată să navigheze acestea ape tulburi şi, de ce nu, să le navigheze cu succes, însemnând inclusiv creşterea bancabilităţii.

• Trebuie să creăm organizaţii care sunt capabile nu neapărat să absoarbă şocul tehnologic, ci să folosească tehnologia în scopul creşterii gradului de satisfacţie a clienţilor. Trebuie să ne asigurăm că gradul de competenţă al colegilor noştri creşte şi asta e o investiţie foarte importantă pe care o facem.

• Ne uităm foarte, foarte mult la viitor şi cred că e foarte mult potenţial acolo. Dacă ne uităm la indicele de dispariţie al tinerilor din piaţa forţei de muncă sau din şcoală, vedem că România conduce detaşat la acel aspect, 20% din tineri dispar. Aşa-numitul NEET index arată România pe primul loc, cu 20%, următoarea ţară e Bulgaria, cu 15% şi media europeană undeva la 11% şi cred că investiţia asta în viitor, oricum am concep-o şi oricum am manifesta-o, e una din preocupările tuturor.

• Toate băncile fac educaţie, toate băncile se adresează mediului şcolar şi mediului universitar cu diferite programe foarte atractive. Toate băncile mobilizează programe de internship, care înseamnă o investiţie semnificativă din partea colegilor, cât şi din partea băncilor şi cred că ar trebui cumva să vorbim puţin mai mult despre ce facem individual şi o să vedem că suma părţilor echivalează cu o intervenţie care ar dacă ar fi tratată cu o intervenţie sistematică. Inclusiv în comunicarea publică ar putea ajuta măcar la schimbarea percepţiei. E clar unul din subiectele care ne preocupă foarte mult. 

• E clar că ne propunem să creştem mai repede decât piaţa. E clar că noi ne dorim să creştem, e clar că activele pe care le aducem, active digitale, plus creşterea competenţei colegilor noştri ţintesc de fapt o creştere universală. Modelul nostru de coverage sper să ne ducă în direcţia despre care de care am vorbit, respectiv să creştem gradul de încredere a publicului şi a clienţilor noştri în modul în care înţelegem să facem banking.

• Eu am convingerea că nevoile bancare sunt pe de o parte un subset a nevoilor vieţii financiare ale unui individ sau ale unei companii. Cândva, băncile erau singurele entităţi care aveau grijă de viaţa financiară a unui individ sau a unei companii. Acum băncile sunt doar o parte dintre cei care oferă acoperire a acestor nevoi.

• Cel de-al doilea lucru destul de important este că cred că orizontul de timp la care băncile se uită apropo de a avea relevanţă de fapt pentru viaţa financiară a cuiva a crescut.

• Punctul numărul trei este faptul că băncile europene vorbesc foarte mult despre investiţii nu are nicio legătură cu dorinţa lor de a copia dacă vrei un asset manager american sau a copia o bancă americană, ci are foarte multă legătură cu modul în care arată demografia pe termen mediu şi lung în Europa şi modul în care arată fondurile de pensii pe termen mediu şi lung în Europa.

• Este o datorie şi o responsabilitate a sistemului bancar, aşa cum o vedem noi, în a educa şi a pune lângă educaţie produse relevante, astfel încât generaţii întregi să-şi poată trăi vârsta treia în demnitate. Ne uităm la produse de investiţii, ne uităm şi la finanţarea investiţiilor şi facem asta cu prisosinţă.

• Întrebarea este cum arată o economie relevantă într-un context de T plus 5, T plus 10 ani. Astea sunt întrebările pe care ni le punem.

• Educaţia financiară ne va duce pe un loc mai bun în Europa.

• Nu poate exista prosperitate individuală fără să existe prosperitate economică în sens larg, e foarte clar. Dacă ne uităm puţin în perspectivă, vedem că din 2011-2012 încoace România a crescut până în anul 2024. Între 2012 şi 2019 a crescut semnificativ peste potenţial. Potenţialul economic atunci era de 3,5 şi au fost creşteri de 7, au fost creşteri de 4, de 5 şi aşa mai departe. Am avut, laolaltă cu întreaga lume, scădere în 2020, un fel de recovery 2021, 2022 şi după aceea au fost economii mai bine adaptate în trecerea prin acel punct de inflexiune.