Populaţia rezidentă a României a scăzut la 19,04 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 24.425 de persoane faţă de anul precedent, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

„Dacă mediul economic poate fi redresat prin anumite decizii cu impact pe termen scurt şi mediu, problemele legate de dinamica populaţiei nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. (...) 

Evoluţia demografică a României este influenţată de evoluţiile naţionale şi de cele de la nivel european.  (...) Creşterea economică este cea care determină evoluţia populaţiei rezidente, atât sporul natural, cât şi prin migraţie. Creşterea economică este cea care poate duce la o creştere a populaţiei”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele INS, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Conform celor mai recente proiecţii realizate de INS, populaţia rezidentă ar urma să ajungă la 15,6 milioane de persoane în anul 2080, în scădere cu 3,41 milioane de persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025.

Ponderea populaţiei tinere (sub 15 ani) şi adulte (15 - 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependenţă demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.

Vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,8 ani la 1 ianuarie 2025. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 la 1 ianuarie 2005 la 131,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2025, transmite INS. Spre comparaţie, vârsta medie a românilor era de 37,9 ani la 1 ianuarie 2025. 

„Vârsta medie a populaţiei a crescut la 42 de ani, ceea ce are un impact în piaţa muncii, în sistemul de pensii. Este foarte greu de anticipat evoluţiile din domeniul economic, spre exemplu partea de inteligenţă artificială, care ar putea să vină să suplinească partea de productivitate a muncii”, a mai spus Tudorel Andrei. 

La 1 ianuarie 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 85,6% din populaţia totală a regiunii.