Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România oferă acum ţării o alegere clară între un candidat eurosceptic, în stil MAGA, care se opune ajutorului pentru Ucraina, şi un candidat centrist care a promis că va menţine România în UE şi NATO, scrie Financial Times. 

Liderul de extremă dreapta George Simion îl va înfrunta pe Nicuşor Dan, primarul centrist al Bucureştiului, în turul al doilea pe 18 mai. Analiştii consideră că Dan va avea parte de o luptă dificilă, întrucât a obţinut doar 21% din voturi în primul tur, faţă de 41% pentru Simion, cel mai mare scor înregistrat de un candidat de extremă dreapta în România de la căderea comunismului.

„A fost mai mult decât o victorie zdrobitoare”, a declarat analistul şi istoricul independent Ion Ioniţă. „A fost o schimbare în modul în care românii îşi văd viitorul. Un fel de revoluţie către izolare, naţionalism dur şi o politică conservatoare anti-europeană.”

Simion nu are o platformă clară de politică externă sau economică. În schimb, programul partidului său, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), se axează pe valori creştin-conservatoare şi critică Bruxelles-ul, pe care îl acuză că subminează suveranitatea naţională. El continuă să se opună ajutorului pentru Ucraina, ţară în care are interdicţie din motive de securitate - deşi recent a descris Rusia drept o ameninţare şi a promis că nu va propune ieşirea României din UE şi NATO.

Simion a mai promis însă că îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, un ultranaţionalist pro-Putin care a câştigat primul tur al alegerilor de anul trecut, ulterior anulate din cauza unor presupuse interferenţe ruseşti. Georgescu a fost împiedicat să candideze din nou, iar baza sa electorală s-a transferat către Simion.

Dan, care a candidat ca independent şi nu a beneficiat de sprijinul unui partid mare, a promis reforme economice şi menţinerea fermă a României în UE şi NATO. Totuşi, analiştii spun că va trebui să-şi extindă atractivitatea către electoratul din mediul rural, care este atras de discursul ultranaţionalist şi religios al lui Simion.

„Dan este outsiderul, nu există nicio îndoială”, a spus Ioniţă. „Baza lui e în oraşe, deci şansele sunt mici pentru că Simion este favorit clar printre alegătorii din mediul rural şi diaspora. Este aproape o misiune imposibilă.”

Simion are un potenţial mai mare de a atrage alegătorii altor candidaţi, în special ai fostului premier Victor Ponta, un alt naţionalist în stil MAGA, care a obţinut 13% din voturi în primul tur. Dacă doar 10% dintre alegătorii lui Ponta îl sprijină pe Simion, „pentru Dan este sfârşitul jocului”, a spus Ioniţă.

Repetarea alegerilor, ordonată de instanţă, a adâncit criza politică din România şi a stârnit critici din partea mişcărilor de extremă dreapta europene şi a administraţiei Trump. Vicepreşedintele american JD Vance a menţionat anularea votului ca exemplu al a ceea ce a numit „represiune a vocilor de dreapta în Europa”.

Sursă: Financial Times 

Dacă va fi ales preşedinte, Simion a spus că va găsi o modalitate de a-l readuce pe Georgescu în funcţii de conducere. De asemenea, ar putea declanşa alegeri parlamentare anticipate, despre care spune că ar fi necesare pentru a reflecta voinţa reală a alegătorilor.

„Toate partidele de guvernare... abia adună 20% din voturi”, a declarat Simion pentru Financial Times, duminică. „Mai au susţinere populară? Nu. Aşa că ne putem gândi la alegeri anticipate. Ne putem gândi la o nouă majoritate în parlament… Ne putem gândi să-l avem pe [Georgescu] ca prim-ministru.”

După ce a votat duminică alături de Simion, Georgescu a declarat jurnaliştilor că anularea alegerilor de anul trecut a fost „o fraudă” şi că „a venit timpul să ne luăm ţara înapoi”.

În ciuda admiraţiei declarate a lui Georgescu faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, Simion a spus că Bucureştiul nu se va îndepărta de Occident. „Eu sunt garanţia pe care o are lumea liberă, nu voi schimba cursul”, a declarat Simion.

„Cursul este rămânerea în UE şi NATO”, a adăugat el.

Un susţinător vocal al preşedintelui american Donald Trump, Simion a spus că este convins că Washingtonul va susţine în continuare NATO şi că îşi „îmblânzeşte” doar tactic poziţia faţă de Rusia, pentru a o aduce la masa negocierilor.

Partidul lui Simion încă urmăreşte unirea cu Republica Moldova şi a exprimat anterior revendicări asupra unor teritorii din Ucraina, ceea ce l-a făcut să fie interzis în ambele ţări pentru politicile sale subversive. Totuşi, el susţine că nu ar lua în calcul anexarea vreunui teritoriu fără referendumuri în toate ţările implicate.

Liderii de extremă dreapta din Europa s-au bucurat de scorul puternic obţinut de Simion. Marine Le Pen, lidera partidului francez de extremă dreapta Rassemblement National, a declarat că rezultatul este un avertisment pentru Bruxelles, postând pe X că „România tocmai i-a dat Ursulei von der Leyen un bumerang foarte frumos”.

Sursă: Bloomberg. 

Bloomberg titrează pe prima pagină că prim-ministrul României va demisiona luni, după ce un lider de extremă dreapta din opoziţie, care s-a aliniat cu Donald Trump, a obţinut o victorie categorică în primul tur al alegerilor prezidenţiale. 

Marcel Ciolacu i-a informat pe partenerii din coaliţie despre decizia de a-şi depune demisia într-o şedinţă de luni la Bucureşti, potrivit unor persoane familiare cu situaţia, care au vorbit sub protecţia anonimatului. Guvernul va fi condus de un premier interimar până când partidele din coaliţie vor alege succesorul lui Ciolacu. Nu există, în prezent, planuri pentru organizarea de alegeri anticipate.

Decizia premierului vine ca reacţie la înfrângerea suferită de candidatul susţinut de coaliţie în primul tur al alegerilor de duminică, în care George Simion, liderul ultranaţionalist al Alianţei pentru Unirea Românilor, a obţinut peste 40%. Acesta se va confrunta în turul al doilea cu Nicuşor Dan, primarul centrist al Bucureştiului.

Aceste alegeri au fost a doua încercare de a alege un preşedinte, după victoria şocantă a unui alt candidat de extremă dreapta anul trecut, care a stârnit acuzaţii de interferenţă din partea Kremlinului şi a dus la anularea scrutinului de către instanţa supremă. Victoria neaşteptată în primul tur din noiembrie a lui Călin Georgescu, care a fost interzis de la candidatura la alegerile de duminică, a declanşat cea mai mare criză politică din România de la căderea comunismului.