Spre deosebire de scurtele perioade de deconectare, stilul de viaţă analog implică o schimbare pe termen lung. Se cere mai puţină dependenţă de ecrane, AI şi mai mult contact direct cu lumea reală. Cei care intră în „detox digital”, preferă să scrie de mână, să citească volume tipărite, să asculte muzică pe vinil sau să folosească aparate foto pe film, arată CNN.

Datele din retail indică o creştere vizibilă a acestui fenomen. Compania Michaels, cu peste 1.300 de magazine în America de Nord, a raportat o majorare de 136% a căutărilor pentru „hobby-uri analog” în ultimele şase luni. Vânzările de kituri pentru activităţi creative au crescut cu 86% în 2025. Estimările arată o creştere substanţială, cu până la 40% în 2026.

Activităţi precum tricotatul, croşetatul sau lucrul cu fire textile – adesea menţionate ironic ca „hobby-uri de bunică” – au înregistrat o creştere spectaculoasă. Într-un singur an, căutările pentru kituri de fire textile au urcat cu peste 1.200%.

Specialiştii consideră că aceste ocupaţii sunt folosite tot mai frecvent ca formă de relaxare psihică. Ele survin în special după pandemia de Covid-19, pentru a evita „doomscrolling-ul” şi presiunea constantă a notificărilor.

Pentru unii, tranziţia către analog este radicală. Shaughnessy Barker, 25 de ani, din Canada, poate fi contactată doar prin telefon fix. Ea a renunţat complet la smartphone, îşi limitează timpul pe computer şi organizează seri de creaţie fără tehnologie.

Crescută ascultând radio, casete şi discuri de vinil, Barker consideră că internetul este „orientat exclusiv spre profit, nu spre plăcere”. Deşi îşi promovează afacerea vintage online, recunoaşte paradoxul: discută pe TikTok despre dorinţa de a se desprinde de TikTok.

Stilul de viaţă analog nu implică respingerea totală a tehnologiei. Mulţi aleg variante mixte: înlocuiesc platformele de streaming cu dispozitive dedicate, fac fotografii pe film, folosesc ceasuri cu alarmă clasice sau stabilesc zile fără ecrane.

„Nu vreau să mă deconectez de la informaţie, ci să opresc internetul din a colecta date despre mine”, explică Avriel Epps, cercetătoare în inteligenţă artificială.

Un motiv important al acestei tendinţe îl reprezintă saturarea faţă de materialele create de AI. Acestea sunt percepute ca repetitive şi lipsite de creativitate. „Conţinutul generat de AI devine obositor atât prin cantitate, cât şi prin lipsa de originalitate”, spune Epps.

Pentru mulţi, activităţile analog oferă satisfacţia unui rezultat concret: un obiect realizat manual, o carte terminată sau o conversaţie fără întreruperi digitale.

Participarea la cercuri de tricotat, cluburi de lectură sau plimbări fără telefon redevine un mijloc de reconectare socială. În biblioteci şi spaţii comunitare, persoane de toate vârstele se întâlnesc pentru activităţi comune, descoperind că încetinirea ritmului poate fi eliberatoare.

Într-o lume condusă de tehnologie avansată, paradoxal, tocmai elementele simple – hârtia, acul şi aţa sau liniştea – par să ofere un nou sens ideii de progres.