La şase ani de la tragedia de la Colectiv, România nu poate trata pacienţii arşi. Doar 24 de paturi disponibile pentru 800 pacienţi anual. Ce a făcut preşedintele Iohannis? La nivel european, sunt 30 de centre pentru marii arşi, niciunul în România

Autor: Georgiana Mihalache Postat la 07 iulie 2021 64 afişări

Explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, care a dus la moartea unui om şi rănirea altor cinci, a adus în atenţie din nou problema lipsei paturilor pentru pacienţii arşi în România.

La şase ani de la tragedia de la Colectiv, România nu poate trata pacienţii arşi. Doar 24 de paturi disponibile pentru 800 pacienţi anual. Ce a făcut preşedintele Iohannis? La nivel european, sunt 30 de centre pentru marii arşi, niciunul în România

♦ La nivel european, sunt 30 de centre pentru marii arşi, niciunul în România ♦ Cele 24 de paturi pentru pacienţii arşi din România sunt în spitale din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara ♦ Anual, sunt între 600-800 pacienţi arşi în România.

Explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, care a dus la moartea unui om şi rănirea altor cinci, a adus în atenţie din nou problema lipsei paturilor pentru pacienţii arşi în România.

La şase ani de la cea mai mare tragedie din România - incendiul de la Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64 de oameni-, România nu are un centru de mari arşi şi se bazează pe doar 24 de paturi în spitale. Anual însă, sunt între 600 şi 800 de pacienţi cu arsuri, din datele anunţate anterior de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.

Iar incapacitatea României de a construi un centru de mari arşi pentru ca pacienţii să fie trataţi corespunzător cât mai rapid transformă orice tragedie într-o luptă contra cronometru pentru a trimite în străinătate pacienţii.

După incendiul de la Colectiv,  preşedintele Klaus Iohannis şi toţi miniştrii sănătăţii au vorbit despre nevoia de a creşte numărul de paturi în spitale pentru marii arşi, adică pa­cien­ţii cu suprafaţă de peste 20% afectată din corp. Practic însă nu s-au făcut paşi importanţi, iar numărul de paturi a ajuns la doar24 de locuri în spitale.

„Singura cale care ar putea fi o rezolvare ar fi dacă la nivel de minister s-ar decide o reorganizare şi cum trebuie să arate în viitor spitale de urgenţă şi să faci toate eforturile necesare ca în cinci ani să construieşti, să te organizezi pentru aparatură, echipă“, a explicat pentru Mediafax medicul Dan Grigorescu, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

Iar în pandemia de COVID-19, în urma suprasolicitării secţiilor de terapie intensivă, au fost mai multe incendii în spitalele româneşti, dintre care cele mai mari în Spitalul Judeţean Neamţ şi la Matei Balş în Bucureşti. După aceste incendii, autorităţile au vorbit la cel mai înalt nivel despre nevoia de paturi în terapie intensivă - inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, care a convocat la Cotroceni mai mulţi specialişti pentru a vorbi despre crizele sanitare generate de incendiile din spitale.

Estul Europei, fără infrastructură pentru pacienţii arşi

O hartă de pe site-ul euroburn.org, o organizaţie nonguvernamentală a specialiştilor care se ocupă de pacienţii cu arsuri, arată diferenţa dintre Occident şi Estul Europei. Astfel, în regiunea Europei Centrale şi de Est, doar în Cehia, Slovacia şi Polonia sunt centre pentru pacienţii arşi.

În total, în Europa sunt 30 de centre pentru marii arşi, dintre care cele mai multe în Belgia, Germania, Anglia.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
pacienti,
romania,
tragedie,
presedinte,
tratare,
deces

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.