Armata rusă întâmpină dificultăţi tot mai mari în găsirea oamenilor necesari pentru susţinerea războiului din Ucraina, iar autorităţile recurg la tactici din ce în ce mai coercitive, de la ridicarea bărbaţilor de pe stradă până la presarea datornicilor, suspecţilor în dosare penale sau tinerilor, în timp ce Vladimir Putin încearcă să evite costurile politice ale unei noi mobilizări generale, informează Financial Times.

Potrivit publicaţiei citate, presiunea asupra sistemului de recrutare creşte în condiţiile în care estimările guvernelor occidentale indică pierderi ruseşti de peste 30.000 de militari pe lună. Aproape 500.000 de soldaţi ruşi ar fi fost ucişi de la începutul războiului, potrivit estimărilor occidentale citate de FT, în timp ce Ucraina susţine că a ucis 131.000 numai în acest an.

Deşi fostul preşedinte rus Dmitry Medvedev susţine că armata a recrutat încă 200.000 de oameni în prima jumătate a anului 2026, rata ridicată a pierderilor înseamnă că majoritatea noilor militari sunt trimişi pentru completarea unităţilor existente, în loc ca Moscova să poată construi rezerve.

Kremlinul şi Ministerul rus al Apărării au cerut autorităţilor locale să îndeplinească cote de recrutare pentru atingerea unei ţinte de 409.000 de noi militari în acest an.

Noilor recruţi li se oferă bonusuri care pot ajunge la 4,5 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 56.000 de dolari, însă nici stimulentele financiare nu mai par suficiente pentru atragerea voluntarilor.

În mai multe regiuni au fost raportate metode mult mai agresive. În Penza, activiştii susţin că poliţia a efectuat raiduri la locurile de muncă şi a ridicat oameni de pe stradă pentru a-i duce la centrele militare, unde aceştia ar fi fost forţaţi să semneze contracte. Acţiuni similare au fost raportate în Ulyanovsk şi Rostov, deşi poliţia rusă neagă că raidurile ar avea drept scop trimiterea oamenilor pe front.

Autorităţile locale îi vizează în special pe cei consideraţi mai vulnerabili la presiuni, inclusiv persoane cu datorii, bărbaţi recent eliberaţi din serviciul militar obligatoriu, suspecţi în dosare penale sau persoane cu condamnări cu suspendare. În regiunea Habarovsk, poliţia a purtat anul trecut 2.500 de astfel de „conversaţii”, reuşind să convingă 32 de persoane să semneze contracte militare, dintre care 28 erau vizate de anchete penale.

Problema este amplificată de rezultatele limitate obţinute pe front. Ministerul rus al Apărării susţine că armata a cucerit 2.226 km² în prima jumătate a anului, însă Institute for the Study of War estimează câştigul net la numai 81,1 km² după contraatacurile ucrainene.

În acelaşi timp, dezertările sunt în creştere. Cel puţin 28.000 de persoane au fost condamnate pentru părăsirea unităţilor militare, iar documente interne obţinute din Rusia sugerează că numărul real anual ar putea fi de cel puţin două ori mai mare.

În Rusia cresc astfel temerile că Putin ar putea ordona o nouă mobilizare după alegerile pentru Duma de Stat din septembrie. O asemenea decizie ar fi însă riscantă politic pentru Kremlin, după ce mobilizarea din 2022 a determinat sute de mii de ruşi să părăsească ţara.