Pauza de prânz se comprimă tot mai mult în programul angajaţilor români: 78% dintre aceştia petrec în prezent cel mult 30 de minute la masa de prânz, faţă de circa 70% în 2025, în timp ce 69% spun că sar peste prânz zilnic sau ocazional, arată cel mai recent studiu realizat de Edenred România pe un eşantion de aproape 3.000 de respondenţi.

Volumul ridicat de muncă se numără printre motivele pentru care angajaţii sacrifică pauza de masă, chiar dacă majoritatea recunosc efectele acesteia asupra modului în care lucrează. Aproximativ 65% dintre participanţii la studiu spun că prânzul le aduce mai multă energie şi concentrare.

„Pauza de prânz se scurtează, deşi datele arată clar cât de mult contribuie la productivitate, concentrare şi stare de bine. În fiecare an observăm aceeaşi tendinţă: ritmul de lucru creşte, presiunea asupra angajaţilor creşte, iar pauza de prânz este prima care se comprimă”, spune Gorkem Oran, director general al Edenred România.

Dincolo de masă în sine, pauza de prânz rămâne şi un moment important de socializare la locul de muncă. Circa 44% dintre respondenţi indică discuţiile cu colegii drept cea mai plăcută parte a pauzei, 39% spun că resimt un plus de energie şi o stare de bine, iar 26% observă o îmbunătăţire a capacităţii de concentrare.

Presiunea se vede şi în bugetele personale. Aproximativ 65% dintre participanţii la studiu spun că alocă alimentaţiei peste 30% din bugetul total, iar 83% consideră că, în lipsa tichetelor de masă, ar pierde din puterea de cumpărare.

Tendinţa de scurtare a pauzei de masă nu este specifică doar României. Un studiu realizat în 2023 de Compass Group pe 35.000 de angajaţi din 26 de ţări indica o pauză medie de prânz de 35 de minute, angajaţii cu normă întreagă sărind în medie peste cel puţin o pauză de prânz pe săptămână.

Studiul Edenred a fost realizat pe un eşantion de aproape 3.000 de femei şi bărbaţi cu vârste între 18 şi 66 de ani, iar rezultatele stau la baza ediţiei din 2026 a campaniei „Prânzul Anului”.