Reforma promisă pentru a rezolva această problemă rămâne blocată, punând România în pericol de a pierde sute de milioane de euro din fondurile europene. Conform cifrelor oficiale, cei 17 miliarde de lei alocaţi în 2024 reprezintă o creştere dramatică faţă de cei 6,3 miliarde de lei cheltuiţi în 2016.

Fostul ministru de finanţe Claudiu Năsui a subliniat că pensiile speciale sunt ajustate automat în funcţie de inflaţie şi de creşterile salariale din sectoarele respective, contribuind la haosul din sistem. În timp ce pensia medie în România este de 2.770 de lei, cifrele Ministerului de Interne arată o pensie medie care depăşeşte 8.000 de lei, persoanele pensionându-se încă de la vârsta de 50 de ani.

La nivel naţional, în octombrie 2025, aproape 4,7 milioane de persoane primesc pensii, mai mult de jumătate dintre acestea trăind cu mai puţin de 3.000 de lei pe lună. În contrast puternic, un grup select de beneficiari de pensii speciale consumă resurse fiscale echivalente cu o parte considerabilă din PIB-ul ţării.

Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor, a avertizat că România ar putea pierde 230 de milioane de euro din Fondul de redresare şi rezilienţă (PNRR) dacă reforma privind pensiile magistraţilor nu va fi implementată până la sfârşitul lunii noiembrie.

Agravând întârzierea, Curtea Constituţională a respins versiunea actuală a legii, stipulând necesitatea aprobării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), un proces care ar putea amâna punerea în aplicare a reformei până în 2046.

În consecinţă, România se află într-un moment critic, prinsă între presiunile externe din partea Bruxelles-ului şi interesele interne bine înrădăcinate. Următoarele săptămâni vor fi decisive în determinarea soartei unei reforme cruciale nu numai pentru bugetul naţional, ci şi pentru consolidarea încrederii publicului în echitatea sistemelor statului.