♦ Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (380 mld. lei) fiind în 2024 duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (190 mld. lei) ♦ Aproape de România în acest clasament sunt Ungaria, cu o pondere de 17% a creditelor retail în PIB, Letonia şi Lituania, cu 19,4%, respectiv 22%, în timp ce Polonia are credite retail în PIB de aproape 23% ♦ La polul opus, ţările membre ale UE unde băncile creditează mai mult populaţia şi au cu cele mai mari ponderi ale creditelor retail în PIB sunt Olanda (93,6%), Danemarca (85,2%), Suedia (82,7%), Finlanda (63,3%) şi Franţa (60,5%).

România se plasa anul trecut la coada topului Uniunii Europene (UE) cu cea mai mică pondere a creditelor acordate populaţiei în PIB, de doar 12,5%, după cum indică datele de la BNR, intermedierea financiară scăzută fiind una dintre problemele importante.

Aproape de România în acest clasament sunt Ungaria, cu o pondere de 17% a creditelor retail în PIB, Letonia şi Lituania, cu 19,4%, respectiv 22%, în timp ce Polonia are credite retail în PIB de aproape 23%.

La polul opus, ţările membre ale UE unde băncile creditează mai mult populaţia şi au cu cele mai mari ponderi ale creditelor retail în PIB sunt Olanda (93,6%), Danemarca (85,2%), Suedia (82,7%), Finlanda (63,3%) şi Franţa (60,5%).

Dintre ţările care au bănci mari prezente în România se remarcă Austria şi Italia, unde ponderea creditelor retail în PIB este de 44%, respectiv 36%, mult peste nivelul din România.

Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (380 mld. lei) fiind în 2024 duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (190 mld. lei).

În ultimii ani românii şi-au menţinut poziţia de creditor net în raport cu băncile, la sfârşitul anului trecut existând o diferenţă de circa 190 mld. lei între depozitele acumulate şi datoriile populaţiei către sistemul bancar.

Populaţia a fost în ultimii ani creditor net al băncilor, după ce în perioada de boom economic de dinainte de criza din 2008/2009 frenezia creditării făcuse ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi repezi de volumul creditelor.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării. Băncile se bazează pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioadele de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

„Nivelul redus al intermedierii financiare reprezintă o preocupare importantă, ca urmare a implicaţiilor pe care creşterea creditării le poate avea asupra stabilităţii financiare. În anul 2022, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a format un grup de lucru pentru a identifica şi analiza principalii factori care restricţionează dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare în Româniaî, susţine BNR.

Spre deosebire de sectorul companiilor, populaţia se finanţează preponderent de la bănci (87,7%), creditul IFN având o contribuţie modestă (doar 5,8%).

Comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu toate că România a consemnat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere a creditării bancare ale sectorului real în anul 2024, a rămas pe ultima poziţie în UE din punctul de vedere al gradului de intermediere financiară. Astfel, după ritmul de creştere al creditării retail România se află pe a cincea poziţie, devansată de Bulgaria, Croaţia, Lituania şi Ungaria, atât în cazul populaţiei (+9,2%), cât şi al companiilor nefinanciare (+10%), potrivit BNR.

Această evoluţie se datorează unei cereri de credit în creştere, susţinută pe segmentul retail de majorarea veniturilor disponibile ale populaţiei, după cum indică BBNR în Raportul asupra stabilităţii financiare.

Şi cumulat, pe segmentele retail şi corporate, România a coborât la coada topului UE al creditării, al intermedierii financiare.

Sectorul bancar s-a îndepărtat în ultimii ani de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite, ponderea împrumuturilor totale private în PIB coborând la 24-25%, la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), când handicapul faţă de pieţele financiare dezvoltate era extrem de mare.

Practic, ponderea în PIB a creditelor acordate populaţiei şi companiilor s-a contractat la minimele ultimelor două decenii.

În aceste condiţii, România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

Un oficial BNR chiar a caracterizat în iunie băncile româneşti ca fiind „lazy“, comode, criticând lipsa lor de apetit pentru creditare. În ultimii ani a existat o decuplare între sistemul bancar şi economie. În schimb relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani sub aspectul finanţării.

În primul trimestru (T1) din 2025 la creditele acordate populaţiei evoluţiile au fost divergente la nivelul categoriilor de credit. Standardele de creditare aferente împrumuturilor de consum au fost înăsprite, factorii determinanţi fiind riscul asociat bonităţii  clienţilor şi modificarea concurenţei din sectorul bancar, susţine BNR.

Segmentul de împrumuturi destinate achiziţiei de terenuri şi locuinţe a consemnat o relaxare a standardelor de creditare, în contextul aşteptărilor privind situaţia economică generală şi al celor privind piaţa imobiliară, precum şi al modificărilor concurenţiale din sectorul bancar, menţionează specialiştii de la banca centrală. „S-a raportat o scădere a cererii pentru creditele de consum destinate populaţiei, în paralel cu o creştere a cererii pentru împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri. Perspectivele privind evoluţia standardelor de creditare din T2/2025 sunt mixte. Instituţiile de credit se aşteaptă la relaxarea acestora atât pentru creditele ipotecare, cât şi pentru creditele de consum. În ceea ce priveşte cererea, băncile anticipează o creştere pentru creditele ipotecare şi o scădere în cazul creditelor de consum.“