România avea la inceputul anului 2026 o populaţie după domiciliu de 21,6 milioane persoane, în scădere cu 0,5% faţă de perioada similară din 2025, din care 55,2% locuiesc la oraş, arată datele INS.

Potrivit INS, populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora; a nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă - populaţia de facto a României recunoscută internaţional.

Datele privind populaţia după domiciliu arată că segmentul urban cuprinde 11,9 milioane persoane, în scădere cu 0,9%, în timp ce în mediul rural trăiesc 9,6 milioane persoane, similar cu 2025.

Populaţia feminină este uşor majoritară, cu o pondere de 51,2% din total.

Datele arată că procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2025, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,7 la 1 ianuarie 2025 la 136,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2026.

La 1 ianuarie 2026, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeaşi grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere şi în rândul persoanelor de sex masculin (9%).

În rândul persoanelor de sex feminin, cea mai mare pondere o deţin grupele de vârstă 45-49 ani şi 55-59 ani (8,2%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) şi 15-19 ani (5,2%).