Din 2022, de când Rusia pornit război contra Ucrainei, acţiu­nile gigantului german din in­dus­tria apărării Rheinmetall au crescut cu peste 1.000%. În pri­mă­vară, compania a depăşit la capitalizare de piaţă Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa, pe care între timp l-a lăsat mult în urmă. Se vorbeşte că producătorul de blindate, obuze şi praf de puşcă ar putea folosi o uzină a VW pentru a asambla acolo tancuri cu care să potolească febra reînarmării din Europa.

Ar fi un exemplu de cum boomul din in­dustria apărării poate salva locuri de muncă din sectorul auto, care bate în retragere în faţa ofen­sivei chinezeşti, a creşterii costurilor şi a schim­bării preferinţelor şoferilor. Mai recent, Rheinmetall a anunţat că a pornit motoarele celei mai mari uzine de armament din Europa, construită în ritm record undeva în nordul Ger­ma­niei. Aceasta va produce obuze de care Ucraina are mare ne­voie, apoi motoare pentru ra­chete, iar directo­rii com­pa­niei au indicat că fabrica poate fi model pen­tru altele care ar putea fi construite în UE.

Colosul profită de cererea de muniţie şi praf de puşcă pentru a se ex­tinde cu uzine în Europa de Est, cât mai aproa­pe de Ucraina. Dintre ţările din regiune, doar Polonia, care şi-a păstrat o industrie proprie de apărare, lipseşte de pe harta cu producţie, pen­tru sectorul auto sau de apărare, a Rhein­metall.

După anumite măsuri, nici VW nu are o am­prentă atât de mare în regiune. În expansiunea sa, producătorul celebrelor tancuri Leopard şi Panther şi al blindatelor pentru infanterie ultramoderne Linx se aliază cu alţi coloşi din industria de apărare.

De câteva zile circulă vestea că Rheinme­tall discută cu uriaşul Lockheed Martin din SUA în vederea producţiei de rachete cu teh­nologie înaltă, cum ar fi ATACMS şi Hellfire. Colabo­ra­rea este mai veche. În 2023, cele două com­pa­nii au semnat un contract strategic care permite Rheinmetall să fabrice în Germania fuselajul central al avioanelor de luptă americane F-35A achizi­ţio­nate de Luftwaffe. Producţia a început anul acesta. De asemenea, germanii au anunţat în 2025 intrarea într-un parteneriat strategic cu com­pania americană Anduril pentru producerea şi vân­zarea în Europa a rachetelor de croazieră Barracuda şi a dronelor de luptă Fury.

Aşadar, Rheinmetall creşte rapid şi a căpă­tat o amploare industrială impresionantă, fiind din acest punct de vedere asemănat cu VW. Are şanse bune ca până în 2030 să devină lide­rul industriei europene de apărare. Totodată, tinde spre tehnologie de vârf şi creşte rapid, aici comparaţie putând fi cu Nvidia. Expansiunea sa este considerată strategică pentru viitorul securităţii în Europa şi, pentru prezent, pentru soarta războiului din Ucraina. Având în vedere impasul din industria auto şi cea a oţelului, este uşor de înţeles de ce strategia industrială a colosului din apărare este văzută ca un exemplu pentru alţii.

Însă unii analişti văd aici şi o capcană. Sau un pericol. Spre exemplu, Rheinmetall capătă aspectul unui cal troian, un mamut industrial de importanţă strategică pentru Uniunea Euro­pea­nă, dar care întăreşte dependenţa de tehno­logii noneuropene. Efectele unor astfel de de­pen­denţe strategice s-au văzut când industria din UE a fost blocată de pandemie şi în timpul cri­zei de energie, când cele mai multe state eu­ro­pene au rămas fără gaze ruseşti, considerate până atunci o sursă de încredere de energie ieftină. În cazul Rheinmetall, dependenţa ar fi de tehnologia americană.

Iar de compania germană devin dependen­te pentru dezvoltare industriile de apărare din mai multe ţări europene. Un exemplu este Bul­ga­­ria, al cărei guvern a atras Rheinmetall într-un parteneriat de un miliard de euro prin care germanii vor construi în cel mai sărac stat al UE mai multe fabrici, de obuze şi praf de puşcă - nu tocmai cu tehnologia de vârf de pe blindatele Linx sau a rachetelor Lockheed Martin. Însă liniile de producţie în sine pot fi ultramoderne.

În Ungaria, guvernul în Rheinmetall şi-a pus speranţa de a-şi construi una dintre cele mai mo­derne armate din UE, de a-şi reclădi indus­tria de apărare şi, de asemenea, de face din ţară exportator de muniţii şi tehnică militară. O parte din producţia de Lynxuri a fabricii de la Zalaegerszeg va fi destinată exportului. Totuşi, cu toată expansiunea din ultimii ani, Rheinme­tall este departe de anvergura VW. Producăto­rul din industria de apărare are „doar“ 40.000 de angajaţi la nivel mondial şi prezenţă, cu pro­ducţie şi birouri, în peste 30 de state.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Fabrici are în 12 ţări, inclusiv în Germania, Austria, Elveţia, Ungaria, România, Marea Britanie, Spania, Italia, Canada şi chiar Australia. Le acestea se vor adăuga mai multe unităţi din Bulgaria, una din Lituania şi, probabil, din Ucraina. VW are de şapte ori mai mulţi angajaţi doar în Germania.

La nivel mondial, inclusiv în China, are aproape 680.000 de angajaţi şi 115 uzine. În Europa, constructorul auto are fabrici în 17 state. Ca şi la Rheinmetall, cea mai mare dintre fabrici este în Germania. De reţinut în cazul companiei este că la sfârşitul anului trecut 57% din acţiuni erau deţinute de investitori instituţionali, din care cei mai mulţi – 28% - erau din America de Nord. Din Europa erau numai 20%.

De menţionat este că ponderea investitorilor nord-americani a fost şi mai mare, ajungând la 40% în 2022. Dintre cei mai mari investitori se remarcă uriaşele fonduri americane de investiţii BlackRock şi Vanguard, care deţin participaţii la aproape tot ce înseamnă companie mare, privată, în Europa. În schimb, la VW cel mai mare acţionar, cu aproape 32%, este Holdingul Porsche. Landul Saxonia Inferioară deţine 12%, iar Qatar Holding 10,4%. Investitorii instituţionali străini au numai 18%.