Petrecerea Revelionului costă semnificativ mai mult decât anul trecut, în special atunci când consumul se mută din zona produselor către servicii, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).Inflaţia este mult mai accentuată în zona serviciilor decât în cea a bunurilor, iar acest lucru schimbă structura cheltuielilor de sărbători. Pentru consumatori, Revelionul nu mai este scump prin ceea ce cumpără, ci prin ceea ce „experimentează” - servicii, timp, confort. 

 

Astfel, statisticile oficiale arată că, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la serviciile asociate direct experienţei de sărbătoare - de la îngrijirea personală până la ieşitul în oraş şi cazare. 

 

Cea mai mare creştere de preţ a fost înregistrată la serviciile de coafură şi cosmetică pentru femei, unde tarifele au urcat cu 18,76% într-un singur an. Nici bărbaţii nu au fost ocoliţi de scumpiri: frizeria şi serviciile de cosmetică masculină s-au majorat cu 15,56%. De altfel, anul acesta s-au văzut presiunile continue din sectorul serviciilor, unde costurile cu forţa de muncă, chiriile şi utilităţile sunt transferate direct în preţul final.

 

Ieşitul în oraş de Revelion a devenit, la rândul său, mai costisitor. Masa la restaurant s-a scumpit cu 11,70%, iar cazarea la hotel cu 10,40%, ceea ce face ca un Revelion petrecut „în oraş” să fie considerabil mai scump decât în anul anterior. Practic, experienţa completă - pregătire, cină festivă şi eventual cazare - adună creşteri de două cifre în mai multe puncte-cheie ale bugetului.

 

Produsele asociate sărbătorilor au avut o evoluţie mai temperată. Şampania s-a scumpit cu 6,80%, îmbrăcămintea cu 6,95%, iar încălţămintea cu 5,66%, niveluri apropiate de inflaţia generală. O excepţie o reprezintă produsele de cofetărie şi patiserie, unde preţurile au crescut cu 13,19%. Majorarea costurilor ingredientelor şi energiei continuă să afecteze acest segment.

 

Pentru români, aceste creşteri pot însemna ajustări de comportament: petreceri mai restrânse, alternative la restaurant sau reducerea cheltuielilor considerate neesenţiale. Statisticile INS confirmă o tendinţă mai largă a economiei româneşti, în care serviciile devin principalul canal prin care inflaţia se resimte direct în viaţa de zi cu zi.