La doi ani după ce Mario Draghi a avertizat că Uniunea Europeană riscă o „agonie lentă” dacă nu îşi rezolvă criza de competitivitate, foarte puţine dintre recomandările sale au devenit realitate, scrie FT. 

Doar 15,7% dintre cele 383 de recomandări din raportul lui Draghi fuseseră implementate integral până în luna iulie, potrivit unui instrument de monitorizare realizat de European Policy Innovation Council, un think-tank.

Progresele limitate vin în ciuda promisiunilor repetate ale liderilor UE şi ale preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a plasa relansarea economică în centrul agendei blocului comunitar.

„Ne descurcăm mai bine, dar nu suficient de bine”, a declarat Martin Lidegaard, ministrul danez pentru afaceri şi competitivitate.

Susţinute de von der Leyen drept principalul plan de politici pentru cel de-al doilea mandat al său, propunerile lui Draghi au fost însă împinse în plan secund de războiul din Ucraina, migraţie şi disputa privind următorul buget comun al UE.

Cele mai importante reforme - integrarea pieţelor de capital, eliminarea barierelor din interiorul pieţei unice şi reducerea dependenţelor strategice - rămân blocate tocmai în politica naţională pe care raportul lui Draghi îşi propunea să o depăşească.

Alte măsuri, de la integrarea pieţelor fragmentate de energie până la armonizarea regulilor privind achiziţiile în apărare şi telecomunicaţiile, au avansat doar sporadic.

Întârzierile vin într-un moment în care Statele Unite şi China îşi măresc avansul în cursa globală pentru inteligenţă artificială. Creşterea economică a SUA a fost susţinută de investiţiile în AI, centre de date şi semiconductori avansaţi, iar economia americană a depăşit constant UE în ceea ce priveşte ritmul de creştere a PIB începând din iulie 2024.

Instrumentul de monitorizare „Draghi Watch” arată că 41,3% dintre propunerile fostului premier italian au fost implementate parţial, evidenţiind distanţa dintre ambiţiile declarate ale Bruxelles-ului şi disponibilitatea statelor membre de a renunţa la o parte din control.

Un studiu separat realizat de Institut Montaigne, care foloseşte o metodologie diferită, oferă o imagine mai optimistă, estimând că aproximativ 30% dintre recomandările lui Draghi au fost deja implementate.

Ambele evaluări indică însă aceeaşi problemă: cele mai dificile reforme din punct de vedere politic sunt încă în faţă. Multe dintre ele ar afecta competenţe aflate în prezent în mâinile guvernelor naţionale, ceea ce face mult mai dificilă obţinerea unui acord.

Pentru a depăşi disputele dintre instituţii, Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre au convenit, la începutul acestui an, asupra unor termene concrete pentru implementarea agendei privind competitivitatea.

Enrico Letta, un alt fost premier italian, care a redactat separat un raport privind integrarea pieţei unice, a declarat recent că este „mai optimist” în privinţa capacităţii Europei de a-şi pune lucrurile în ordine, deoarece acum există planuri şi termene clare.

Până în prezent, însă, progresele au venit în principal în domeniile în care Comisia putea acţiona singură: reducerea poverii administrative, îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru companiile care vor să se extindă şi accelerarea autorizării tehnologiilor curate.

Diferenţa dintre ambiţii şi implementare s-a redus foarte puţin.

Sistemul digital de declarare pentru lucrătorii detaşaţi, convenit recent la nivelul UE, trebuia să creeze un formular online unic pentru companiile din întregul bloc comunitar. În schimb, negocierile au fost încetinite de state membre, printre care Germania, care au introdus cerinţe naţionale suplimentare de raportare într-un sistem care trebuia să fie voluntar.

Iniţiativa a fost aprobată înainte de termenul-limită stabilit de liderii UE, ceea ce a permis Bruxelles-ului să bifeze un progres în agenda competitivităţii. Oficialii se întreabă însă, în discuţii private, dacă aceasta va avea într-adevăr un impact semnificativ asupra companiilor.

„Acum avem o căsuţă pe care o putem bifa în tabloul de bord privind competitivitatea. Dar rămâne de văzut dacă măsura va produce cu adevărat o diferenţă”, a declarat un oficial al UE.

În timp ce lideri precum cancelarul german Friedrich Merz cer în mod constant o piaţă unică mai integrată şi mai puţină birocraţie, ministerele lor naţionale rămân deseori reticente în a renunţa la atribuţii sau la regulile interne.