Cele mai multe interviuri de angajare durează aproximativ 45 de minute. Pentru Iñaki Ereño, CEO-ul Bupa, una dintre cele mai mari companii de servicii medicale din Europa, acest interval este însă mult prea scurt pentru a afla dacă un candidat merită cu adevărat angajat. Soluţia lui: un proces de selecţie care durează şase ore, împărţit în trei întâlniri diferite, dintre care una are loc la restaurant. Iar acolo CEO-ul urmăreşte inclusiv ce băutură îşi comandă candidatul, scrie publicaţia Fortune. 

„Tind să nu-mi placă oamenii care nu au iniţiativă”, explică Ereño pentru Fortune. Pentru el, un candidat care observă că CEO-ul bea apă, dar întreabă dacă poate comanda un pahar de vin, transmite un semnal important despre propria personalitate.

Problema apare atunci când candidatul copiază pur şi simplu alegerea celui din faţa lui. CEO-ul Bupa spune că nu caută oameni care urmează automat comportamentul superiorului. Prin astfel de detalii încearcă să testeze încrederea în sine, iniţiativa şi disponibilitatea candidatului de a lua propriile decizii.

Mesajul său pentru cei care vor să ajungă în poziţii de conducere este simplu: să fie mai proactivi, mai puţin pasivi, să îşi asume riscuri şi să ia iniţiativa.

Miza recrutării este cu atât mai mare cu cât Ereño conduce un business uriaş. Bupa a raportat venituri de 18,2 miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 24,5 miliarde de dolari, în 2025, operează în 190 de ţări şi are peste 100.000 de angajaţi. O alegere greşită pentru o poziţie importantă poate deveni astfel extrem de costisitoare. 

CEO-ul spune că experienţele sale anterioare l-au determinat să renunţe la interviurile clasice de o oră. După ce a introdus sistemul celor trei întâlniri de câte două ore, susţine că a redus numărul greşelilor făcute în recrutare. El descrie metoda drept „arma sa secretă”.

Prima întâlnire seamănă cel mai mult cu un interviu tradiţional: două ore în care CV-ul candidatului este analizat în detaliu.

A doua întâlnire mută însă discuţia din sala de interviu într-un restaurant, la micul dejun sau la prânz. Aici începe o altă evaluare.

Nu este vorba doar despre ce comandă candidatul. Unul dintre lucrurile la care Ereño spune că este extrem de atent este modul în care acesta se comportă cu ospătarul. Vrea să vadă dacă persoana este politicoasă şi respectuoasă cu oamenii din jur, dar urmăreşte şi limbajul corpului, siguranţa de sine şi felul în care candidatul se comportă atunci când dispare cadrul formal al interviului. 

A treia întâlnire se desfăşoară din nou la birou şi intră mult mai mult în zona personală. Timp de alte două ore, Ereño discută cu potenţialul angajat despre viaţa lui, lucrurile care îi plac, aşteptările pe care le are de la companie şi motivele pentru care vrea să lucreze la Bupa.

CEO-ul Bupa nu este singurul lider de business care foloseşte metode neobişnuite pentru a decide pe cine angajează.

Khozema Shipchandler, CEO-ul Twilio, companie evaluată la circa 31 de miliarde de dolari, organizează cine de aproximativ 45 de minute cu candidaţii pentru poziţiile importante. Printre lucrurile pe care le urmăreşte se află inclusiv frecvenţa cu care candidatul foloseşte cuvântul „eu”: utilizarea excesivă poate indica, în opinia sa, că persoana nu este suficient de orientată către echipă. 

Shipchandler rezervă şi aproximativ 20 de minute pentru întrebările candidatului. Dacă acesta nu are nimic de întrebat, CEO-ul consideră situaţia un semnal de alarmă important.

Există şi metode şi mai neobişnuite. Fortune aminteşte cazul unui CEO care refuză să angajeze persoane care pun sare peste mâncare înainte să o guste şi al altuia care îi cere în secret ospătarului să greşească intenţionat comanda candidatului pentru a vedea cum reacţionează.

Inclusiv Steve Jobs avea propriul său „beer test”. Cofondatorul Apple încerca să scoată candidaţii din atmosfera rigidă a interviului prin plimbări şi conversaţii informale. Întrebarea pe care şi-o punea era, în esenţă, dacă i-ar face plăcere să bea o bere şi să poarte o conversaţie relaxată cu persoana respectivă.

Steven Bartlett, fondatorul podcastului Diary of a CEO, a povestit la rândul său că a angajat o persoană fără experienţă după ce a observat un detaliu aparent minor: la intrarea în clădire, aceasta i-a mulţumit agentului de securitate adresându-i-se pe nume. Şase luni mai târziu, Bartlett spunea că devenise una dintre cele mai bune angajări pe care le făcuse vreodată. 

Sursa: Fortune