♦ PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare, insistă ca marile companii care au câştigat de pe urma crizei (nu este limpede ce companii – ar putea fi incluse aici şi supermarketurile şi benzinările şi rafinăriile) să plătească o „taxă de solidaritate“, pe o durată limitată, iar preţul carburanţilor să fie plafonat. PSD insistă şi pentru reintroducerea impozitării progresive a veniturilor.

Nu există un proiect pe hârtie de modificare a Codului fiscal, disputa este mai degrabă provocată de declaraţiile liderului PSD Marcel Ciolacu. La început, puţin băgate în seamă, aceste declaraţii au început să-i irite pe oponenţii măsurilor vizate de PSD („tiriplici“, potrivit lui Marcel Ciolacu). Dar timpul nu mai are răbdare.

PSD cere ca modificările la Codul fiscal să fie aprobate până la 1 iulie, astfel încât să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Ce vrea, în mare, PSD: impozitarea marilor companii cu 0,5% din cifra de afaceri vreme de doi ani, cota progresivă de impozitare a salariilor (nu este clar dacă ar urma să fie impozitat progresiv salariul sau veniturile totale), impozitarea pensiilor speciale (pe care chiar PSD le-a introdus) şi supraimpozitarea veniturilor din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României (iată că există venituri bugetare şi peste salariul preşedintelui). De asemenea, PSD mai vrea ca preţurile la carburanţi să fie plafonate – companiile din domeniu au un profit „excesiv“, susţine PSD.

Plafonarea preţului la carburanţi merge mână în mână cu ideea de supraimpozitare.

Gabriel Biriş, avocat de business, arată într-un calcul – pe preţul motorinei – că, de fapt, preţul înalt este determinat de piaţa externă, unde nimeni nu poate interveni, şi de costurile de redistribuire, pentru că România nu produce nici jumătate din motorina consumată pe piaţa internă.

„Marja de profit este foarte mică, în ciuda a ceea ce se crede. La un preţ de 9,2 lei litrul, marja de profit este de un leu. Ce plafonezi atunci?“, se întreabă Gabriel Biriş, într-o discuţie cu reporterul ZF.

Chiar asta spune şi PSD, dar „viceversa“: 1 leu/litru din actualul preţ al carburantului nu se justifică, deci este un „profit excesiv“ ce trebuie supraimpozitat.

Dacă Biriş are dreptate, înseamnă că benzinăriile îşi pun lacătul pe uşă. Dacă PSD are dreptate, atunci va câştiga ceva în plus, dar nu va putea acoperi prin asta imensul deficit bugetar care va fi şi în acest an de 7% din PIB.

Problema bugetului este cu adevărat severă. Codul fiscal trebuie obligatoriu modificat, spune economistul Laurian Lungu: Dar nu în felul în care îl vede guvernul. Plafonezi preţul la carburanţi, dar asta nu este o judecată a economiei libere.

„Piaţa decide. Plafonarea preţurilor nu este o măsură de viitor.“

Alternativa? Pentru că vremurile nu sunt dintre cele mai bune.

Alternativa ar fi ca guvernul să-i ajute pe cei în nevoie. Oamenii în necaz trebuie ajutaţi, iar societatea trebuie să facă toate eforturile în acest sens. dar exact pe aceia: „Poţi să «plafonez», dar ce «plafonezi»?“

Lungu crede că societatea trebuie să funcţioneze ca un pendul: când statul câştigă mai mult trebuie să dea înapoi societăţii; când societatea câştigă mai mult, trebuie să dea mai mult statului care, evident, redistribuie plusvaloarea: „Companiile din petrol şi gaze au avut în 2020 şi în 2021 doi ani dificili. A intervenit statul să le ajute când preţul barilului de petrol era la 30 de dolari? Dar vrea acum să le supraimpoziteze veniturile când preţul este sus? OK. Nu trebuie uitat însă că astfel de companii fac investiţii imense spre tranziţia la energie verde. Dacă vrei să-ţi echilibrezi bugetul nu trebuie să pui taxe noi. Doar trebuie să deschizi ochii. Nu este normal ca unii să plătească taxe şi alţii nu, asta este problema bugetului“.

O taxă pentru companiile care au venituri mai mari este un nouă TVA, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România - pentru că taxa propusă de 0,5% este pe cifra de afaceri, aşa cum este percepută şi taxa pe valoare adăugată.

„Dacă lucrurile merg în continuare aşa, ei bine, nu vor fi supraimpozitate doar companiile din industria petrolului, ci şi supermarketurile, de pildă“, spune Codirlaşu.

Aşa că, rafinăriile vor adăuga 1% la preţ, benziinările 1% din preţ, supermarketul 1% din preţ. Cine plăteşte, la final, această generozitate a guvernului? Tot consumatorul.

Plafonezi ce plafonezi, dar nu poţi plafona la nesfârşit, spune Codîrlaşu.

„Pe de altă parte, nimeni nu se uită la GAP-ul uriaş între contribuţia la buget a unora şi a altora: unii (salariaţii) platesc 45% din venitul brut, iar alţii între 1 şi 3%. Aici trebuie umblat, dacă vrei o reformă a Codului fiscal.“

O reformă a Codului fiscal trebuie să înceapă prin eliminarea nişelor fiscal. Toată lumea trebuie să plătească la fel, în funcţie de venit şi nu de meseria pe care o are, spune Gabriel Biriş.

Gabriel Biriş

Adrian Codirlaşu

Laurian Lungu