♦ Guvernul reduce drastic sprijinul pentru vehiculele electrice în noul program Rabla Auto 2025: de la 7.500 de euro promis la început de an la doar 3.500 de euro acum. Decizia vine într-un context paradoxal - piaţa auto a crescut cu 26% în iulie, imediat după suspendarea vechiului program, în timp ce vânzările de maşini electrice s-au prăbuşit cu 17,8%. Bugetul total al programului va fi de 200 milioane lei, exclusiv pentru persoane fizice, deşi impactul negativ asupra mediului este provocat de maşinile firmelor, pe fondul kilometrajului ridicat.

Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică noul ghid de finanţare pentru Programul Rabla Auto 2025, care aduce o ajustare drastică a sprijinului pentru vehiculele electrice. Valoarea ecotichetului pentru autovehiculele pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen (deşi în România nu sunt comercializate şi nici nu există staţii de hidrogen pentru acestea) va fi de doar 18.500 de lei (aproximativ 3.500 de euro), o reducere semnificativă faţă de promisiunile iniţiale de la începutul anului, când se vehicula suma de 7.500 de euro. Mai mult, chiar şi faţă de valoarea de 5.000 de euro acordată anul trecut, noul voucher reprezintă o diminuare cu 30%.

Această volatilitate a valorii sti­mulentului reflectă lipsa unei strategii coerente în susţinerea mobilităţii electrice.

În doar opt luni, potenţialii cumpărători de vehicule electrice au asistat la un veritabil montagne-russe al promisiunilor guverna­mentale: de la speranţa unui voucher record de 7.500 de euro anunţat la începutul lui 2025 la realitatea cruntă a unei reduceri la mai puţin de jumătate din această sumă.

Decizia vine în baza OUG 41/2025, adoptată în şedinţa de guvern din 19 august, care stabileşte un buget total de 200 de milioane de lei exclusiv pentru persoane fizice. Decizia vine să întărească şi mai mult ideea că programul Rabla nu vizează neapărat reducerea emisiilor de CO2, ci mizează pe componenta electorală. Dacă o maşină de firmă rulează anual cel puţin 20-30 de mii de kilometri, una deţinută de o persoană fizică are un rulaj mai redus, spre 10.000 km.

Florin Bănică, preşedintele Admi­nistraţiei Fondului pentru Mediu, justifică măsura prin necesitatea adaptării la „situaţia economică actuală“ şi dorinţa de a extinde baza de beneficiari. Cu noua valoare a voucherului, din bugetul alocat ar putea fi finanţate teoretic mai multe vehicule, însă întrebarea este dacă reducerea drastică a stimulentului nu va descuraja definitiv cumpărătorii.

Paradoxal, datele APIA arată că piaţa auto românească a reacţionat pozitiv la suspendarea programului Rabla din iulie. În acea lună, înmatriculările au crescut spectaculos cu 26% faţă de iulie 2024, ajungând la 16.276 de unităţi. Explicaţia stă în reacţia promptă a dealerilor şi importatorilor, care au oferit reduceri proprii pentru a compensa absenţa stimulentului guvernamental şi pentru a-şi debloca stocurile acumulate în aşteptarea unui program care tot nu venea.

Această strategie comercială s-a dovedit eficientă pentru maşinile cu motoare termice, dar a afectat grav segmentul vehiculelor electrice. În iulie, vânzările de electrice au scăzut cu 17,8%, iar cota lor de piaţă s-a prăbuşit la doar 3,2%. Tendinţa sugerează o reorientare clară a consumatorilor către modele hibride sau convenţionale, pe fondul incertitudinilor privind infrastructura de încărcare şi al haosului din politica de subvenţionare.

Pe ansamblul primelor şapte luni din 2025, piaţa auto rămâne în teritoriu negativ, cu 80.615 unităţi înmatriculate, în scădere cu 15,3% faţă de perioada similară din 2024.

APIA avertizează asupra necesităţii unor politici coerente şi predictibile, subliniind că „este esenţial să consolidăm infrastructura şi să menţinem stimulente atractive pentru a susţine tranziţia către mobilitatea verde.“

Reducerea voucherului pentru electrice de la 7.500 de euro promise la 3.500 de euro efectiv trimite un semnal confuz pieţei. Pe de o parte, autorităţile vorbesc despre tranziţia verde şi obiectivele de mediu. Pe de altă parte, reduc drastic sprijinul financiar într-un moment în care România are una dintre cele mai scăzute rate de penetrare a vehiculelor electrice din UE.

Pentru industrie, această impre­dictibilitate reprezintă o provocare majoră. Importatorii care şi-au făcut planuri de business bazându-se pe voucherul de 7.500 de euro se văd acum nevoiţi să recalculeze totul. Consumatorii care au amânat achiziţia aşteptând programul promis se întreabă dacă nu cumva ar fi fost mai bine să cumpere anul trecut, când voucherul era de 5.000 de euro, dar măcar exista.

Cu noul program în dezbatere publică, rămâne de văzut dacă reducerea valorii ecotichetului va fi compensată de o cerere mai largă sau va accentua declinul segmentului electric. Cert este că piaţa auto românească traversează o perioadă de recalibrare forţată, în care promisiunile politice se lovesc de realităţile bugetare, iar victimele colaterale sunt atât consumatorii, cât şi obiectivele de mediu asumate de România la nivel european.