Preţurile petrolului continuă să crească vertiginos, în timp ce măsurile luate de Casa Albă au un impact redus Suspendarea Legii Jones de către Donald Trump, menită să fluidizeze transportul maritim, nu a reuşit să calmeze pieţele, arată Washington Post.

Preţul mediu al benzinei fără plumb este acum cu 32% mai mare decât în urmă cu o lună.

Creşterea bruscă a preţurilor ameninţă cu şi mai multe dificultăţi la pompă pentru şoferii americani. Un galon de benzină fără plumb obişnuită costă deja în medie 3,84 dolari la nivel naţional, potrivit AAA — o creştere de 32% faţă de acum doar o lună, înainte ca preşedintele Donald Trump să lanseze atacuri asupra Iranului alături de Israel.

Trump a făcut declaraţii contradictorii cu privire la cât de curând s-ar putea încheia războiul, iar măsurile Casei Albe de a atenua creşterile preţurilor petrolului au avut un efect redus. Analiştii au majorat constant previziunile privind preţul petrolului.

Miercuri, Trump a încercat să combată creşterea vertiginoasă a preţurilor petrolului prin suspendarea pe 60 de zile a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol şi gaze între porturile americane.

Aceasta ar putea mări numărul de nave care pot transporta combustibilii pe teritoriul Statelor Unite.

Însă analiştii spun că această măsură este în mare parte simbolică şi va reduce preţurile la benzină cu cel mult câţiva cenţi.

„Decizia preşedintelui Trump de a emite o derogare de 60 de zile de la Legea Jones este doar un alt pas pentru a atenua perturbările pe termen scurt ale pieţei petrolului, în timp ce armata SUA continuă să îndeplinească obiectivele Operaţiunii Epic Fury”, a declarat într-un comunicat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.

Industria maritimă americană a protestat imediat împotriva acestei măsuri, avertizând că ar putea fi ilegală.

„Suntem profund îngrijoraţi că această derogare amplă, de 60 de zile, va fi abuzată şi va înlocui în mod inutil lucrătorii şi companiile americane”, a scris într-un comunicat American Maritime Partnership, un grup din cadrul industriei.

„Această derogare nu va reduce preţurile la benzină. Impactul potenţial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel naţional este de mai puţin de un cent pe galon”.

Suspendarea pare să fi avut un impact redus asupra pieţelor petroliere. Preţul ţiţeiului Brent, etalonul global, a crescut cu peste 6% până miercuri dimineaţa târziu, după ce Iranul a ameninţat că va ataca instalaţiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar. Garda Revoluţionară Islamică a declarat că aceste instalaţii sunt ţinte „legitime şi prioritare”, potrivit mass-media de stat iraniană.

„Infrastructura de export de petrol din Golf rămâne în vizorul Iranului, iar primele de risc sunt pe cale să crească în cazul unui atac”, a scris miercuri Capstone, o firmă de cercetare de piaţă, într-o notă adresată clienţilor.

Analiştii de la Citi se aşteaptă ca preţurile petrolului Brent să urce până la 120 de dolari în următoarele câteva zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari.

Ultimele ameninţări ale Iranului vin după ce acesta a avariat deja instalaţii majore de producţie şi continuă să forţeze închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, un punct de strangulare pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Incapacitatea armatei americane de a garanta trecerea în siguranţă prin strâmtoare a aruncat pieţele petroliere în turbulenţe.

Închiderea prelungită a strâmtorii provoacă perturbări în cascadă în aprovizionarea mondială cu petrol. Statele din Golful Persic nu au unde să trimită ţiţeiul sau gazul natural pe care îl produc, deoarece navele stau inactive pe mare, pline de marfă, iar rezervoarele de stocare se apropie rapid de capacitatea maximă. Companiile petroliere sunt forţate să reducă producţia şi să ia în considerare închiderea completă a unor instalaţii.

Aceste instalaţii nu pot fi repuse în funcţiune cu uşurinţă. Revenirea la producţia maximă poate dura săptămâni, determinând analiştii să prevadă perturbări mai lungi şi mai acute ale preţurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.

Administraţia Trump a emis miercuri, de asemenea, o derogare care autorizează firmele americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA), ridicând sancţiunile care îngreunau exportul de ţiţei al ţării. Măsura are scopul de a permite Venezuelei să-şi crească vânzările după un blocaj de mai mulţi ani.

Săptămâna trecută, Trump a ridicat temporar sancţiunile asupra petrolului rusesc aflat deja pe mare, într-un efort de a uşura preţurile globale.

Măsura, condamnată pe scară largă de legislatorii din SUA şi Europa deoarece va ajuta Rusia să genereze bani pentru războiul său împotriva Ucrainei, pare să fi contribuit puţin la atenuarea consecinţelor economice ale închiderii strâmtorii.

Înainte de ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, SUA şi alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă. Nici această măsură nu a reuşit să oprească traiectoria ascendentă a preţurilor petrolului.