Inteligenţa artificială începe să producă schimbări structurale în piaţa imobiliară, influenţând nu doar modul în care sunt operate clădirile, ci şi criteriile după care acestea sunt evaluate, închiriate sau tranzacţionate. Impactul este vizibil pe toate segmentele, de la birouri şi spaţii comerciale până la logistică şi dezvoltare urbană, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield.

Pe segmentul de birouri, AI produce schimbări structurale în modul în care companiile creează valoare, cu efecte directe asupra cererii şi utilizării spaţiilor. Dacă în ciclurile anterioare multe clădiri erau proiectate pentru un „chiriaş mediu”, cu cerinţe relativ similare, noile modele de lucru şi ritmul diferit de adoptare a tehnologiei duc la o fragmentare accentuată a nevoilor ocupaţionale.

Astfel, o parte dintre companii îşi consolidează prezenţa fizică şi investesc în spaţii care susţin colaborarea, experienţa clienţilor şi interacţiunile cu valoare adăugată ridicată. În paralel, alte organizaţii îşi reproiectează activitatea în jurul unor modele descentralizate, cu accent pe flexibilitate şi optimizarea costurilor.

În acelaşi timp, diferenţele tehnice devin tot mai vizibile: unele companii au nevoie de infrastructură IT avansată, securitate digitală şi capacităţi extinse de colectare a datelor, în timp ce altele operează cu cerinţe mai reduse.

Rezultatul nu este apariţia unui nou tip standard de birou, ci o diversificare semnificativă a cerinţelor din piaţă.

În România, această tranziţie se reflectă printr-o orientare tot mai clară către calitate şi funcţionalitate, în detrimentul volumului. Clădirile sunt evaluate tot mai mult prin capacitatea lor de a susţine activităţi cu valoare adăugată ridicată, prin spaţii de colaborare, infrastructură digitală şi condiţii care facilitează decizii rapide.

În acelaşi timp, AI accentuează diferenţierea între active. Proiectele ancorate în funcţiuni complexe, care implică decizie şi relaţionare cu clienţii, tind să fie mai reziliente. În schimb, clădirile destinate activităţilor standardizate sunt mai expuse riscurilor generate de automatizare.

Această schimbare mută atenţia investitorilor şi ocupanţilor de la întrebarea „cât spaţiu este necesar” la „ce tip de spaţiu susţine cel mai bine modelul de business”, spun consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

Aceştia apreciază că pe termen lung, competitivitatea pieţei de birouri din România va depinde de capacitatea clădirilor de a integra modele de lucru adaptive, infrastructură digitală credibilă şi utilizări multiple, într-un context în care cerinţele chiriaşilor devin tot mai specializate.

 „Inteligenţa artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci şi logica de bază a cererii de pe piaţa imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerinţe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – şi cele care rămân ancorate în modele depăşite. Pentru proprietari, chiriaşi şi investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani. Pentru piaţa imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendinţă izolată. Clădirile şi proiectele care vor reuşi să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziţionare mai bună pe termen lung, într-o piaţă din ce în ce mai selectivă.”, spun Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.

Raportul mai arată că în sectorul de retail, inteligenţa artificială contribuie la redefinirea rolului magazinelor fizice. Acestea nu mai sunt doar puncte de vânzare, ci parte a unui ecosistem care integrează experienţa de brand, serviciile şi logistica.

În paralel, sectorul logistic şi industrial se transformă accelerat. Depozitele nu mai funcţionează exclusiv ca spaţii de stocare, ci ca noduri inteligente care gestionează fluxuri în timp real şi susţin lanţuri de aprovizionare mai eficiente.

Această evoluţie creşte importanţa amplasării, a accesului la infrastructură şi a specificaţiilor tehnice.