Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că deficitul bugetar convenit cu Comisia Europeană pentru acest an este de 8,4%, respectiv 159 miliarde lei.

Impactul măsurilor fiscale luate în acest an va avea un impact estimat la 0,6–0,7% din PIB, reflectat doar în ultimele trei-patru luni, iar efectele de anul viitor vor fi de peste 2,5% din PIB. „Deci anul viitor am putea să ne apropiem de un deficit de puţin peste 6% din PIB şi să intrăm într-o traiectorie normală”, a mai spus Bolojan.

„Vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor şi un stat mai eficient şi, de asemenea, să menţinem o stabilitate politică. Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investiţiilor de 149 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,8% din PIB. Cea mai importantă componentă pe care o mai avem de bifat este cea legată de fondurile din PNRR. Mai avem de cheltuit anul acesta şi anul viitor peste 10 miliarde de euro şi este cea mai importantă componentă care ne va ocupa o bună parte din spaţiul bugetar pentru investiţii. Şi concentrarea pe componenta de investiţii este să absorbim aceşti bani”.

Săptămâna viitoare ar urma să aibă loc o rectificare bugetară, primele date ale acesteia urmând să fie publicate în următoarele zile.

„Această rectificare va fi demarată practic în cursul zilei de mâine şi, cel mai târziu vineri dimineaţa, va fi publicată în transparenţă decizională în vederea consultării. Rectificarea de buget va fi detaliată de domnul ministru Nazare, imediat ce va fi comunicată public, precizând unde sunt sumele cele mai importante, care sunt alocate şi care sunt ele financiare, care sunt asigurate în urma acestei rectificări. Asta ar însemna că la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobăm rectificarea, în aşa fel încât să asigurăm plăţile curente, să completăm sumele necesare pe asistenţă socială şi în alte domenii, inclusiv o suplimentare pe componenta de investiţii”.

Principala influenţă a acestei rectificări de buget şi a acestui deficit de 8,4% este creşterea costului legat de dobânzi. Iniţial, s-a estimat un cost de puţin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă, costul va depăşi 50 de miliarde. Deci acesta, să spunem, este principala influenţă legată de componenta de deficit.

Rectificarea de buget este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presaţi de zona de investiţii. Aşa cum ştiţi, am supracontractat sume importante pe proiectele din fonduri europene. Practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate, în loc de puţin peste 20 de miliarde de euro grant şi împrumut. Contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunţate. Deci, acolo unde nu s-au semnat contractele, asta înseamnă presiuni puternice pe buget, atât anul acesta, cât şi anul următor, a adăugat premierul.

România s-a angajat să aibă cheltuieli de 2,2% din PIB pentru apărare, din care o cotă importantă, aproape 1%, este dedicată achiziţiilor militare.

Această cotă de 1%, în următorii cinci ani de zile, va fi acoperită de acest program SAFE, ceea ce înseamnă că avem garanţia că programele României, absolut necesare pentru apărare, au o finanţare constantă şi bugete asigurate în anii următori, a mai arătat premierul.

Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova. E vorba de tronsonul Paşcani–Suceava–Siret, care ar lega cele două judeţe din nord de capitala ţării noastre în mod direct. De asemenea, tronsonul foarte important care leagă Iaşul şi Republica Moldova direct cu autostradă. Este vorba de tronsonul Paşcani–Iaşi–Ungheni. Cele două proiecte sunt evaluate la o sumă de peste 3 miliarde de euro şi reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri. Fără menţinerea lor în programul SAFE, nu am fi avut finanţarea ca în următorii 2–3 ani de zile să începem aceste lucrări.

Ilie Bolojan a fost luni într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, şi comisarul Roxana Mânzatu, despre viitorul program de finanţare al Uniunii Europene.