Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

Opacitatea din jurul acestui instrument gândit special pentru redresarea post-pandemie este cu atât mai greu de înţeles cu cât România vrea să împrumute 16 miliarde de euro, dincolo de cele 13 miliarde de euro disponibile din granturi, pentru proiecte despre care nimeni nu ştie nimic oficial, dar care vor fi plătite de toţi.

„PNRR este ca Sfântul Graal”, spune un consultant din piaţă. „Este noaptea minţii ce se întâmplă acum”, spun specialiştii din domeniul energetic.

Reacţiile vin în contextul în care deşi planul va fi trimis luni la Bruxelles, nimeni nu ştie exact pentru ce se împrumută România, cine ar putea accesa fondurile sau care sunt condiţiile sub care ţara va primi împrumuturile de 16 mld. euro.

„Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puţinele state membre UE care publică întregul document“, a declarat Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, în cadrul unui comunicat de presă dat la scurt timp după intervenţia de ieri, din Parlament, a premierului Florin Cîţu. Astfel, pe 31 mai va avea loc depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene.

„Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă”, spune Ghinea.

Mai departe, pe 1 iunie textele vor fi reunite într-un format pentru publicare, iar pe 2 iunie va avea loc publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.

Până atunci, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un document de sinteză de 16 pagini în care sunt date câteva exemple de livrabile incluse în PNRR.

În linii mari, Facilitatea de Relansare şi Rezilienţă lansată de Comisia Europeană va pune la dispoziţia statelor membre 672,5 miliarde de euro în granturi şi împrumuri pentru a ajuta economiile europene să se redreseze după pandemia de COVID-19. Împrumurile vor urmări logica Green Deal, astfel că 37% din bani se vor duce pe investiţii care au ca rezultat protecţia mediulu, 20% din sume urmând să alimenteze tranziţia digitală a blocului european. Una dintre cele mai importante condiţii din Planurile Naţionale este faptul că proiectele trebuie să fie finalizate în 2026.

Acestea fiind condiţiile, România spune, prin documentul de sinteză publicat ieri, că va construi 2.000 de kilometri de reţele de canalizare în localităţile de peste 2.000 de locuitori şi 470 de kilometri de reţele în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori.

Tot până în 2026 ar trebui plantate 45.000 de hectare de pădure. La acestea se adaugă 434 de kilometri de autostradă, modernizarea a 311 kilometri de cale ferată, electrificarea altor 110 kilometri, precum şi extinderea reţelei de metrou cu 15 staţii. În zona de energie este estimată punerea în funcţiune a 1.581 MW în proiecte eoliene şi a peste 2.031 MW în proiecte solare. În zona de sănătate tot în următorii cinci ani vor fi renovate sau extinse 30 de spitale.

„Tot am fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. De fiecare dată când am fost invitat procedural, am prezentat în faţa românilor. Ţin foarte mult la transparenţă şi profesionalism”, a spus premierul în deschiderea discursului său. El a mai precizat că investiţiile se vor vedea în buzunarele românilor, 16 miliarde de euro din planul de 29,2 miliarde de euro fiind oricum sub formă de împrumuturi, nu granturi.

“România are nevoie de toată suma pentru a arde etape, pentru a prinde din urmă alte ţări dezvoltate. Mai mult, România are nevoie de investitori. Vom lua toată suma, o vom folosi, iar companiile româneşti şi ceilalţi investitori vor implementa acest program. Haideţi să vă sun un secret. E nevoie de toată clasa politică pentru a realiza acest program, pentru că este programul românilor”, a mai spus premierul Cîţu.

Deşi este programul românilor şi o bună parte din el va fi finanţat tot de români, PNRR-ul complet rămâne secret pentru români până pe 2 iunie.