Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piaţă: Analizăm oportunităţile

Autor: Roxana Petrescu Postat la 27 iunie 2021 143 afişări

În prezent, pe plan local funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare.

Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piaţă: Analizăm oportunităţile

Radu Popoiu, cel care din funcţia de director general al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners, contribuia în 2008 la realizarea tranzacţiei cu cehii de la CEZ pentru parcul eolian de 600  MW, spune că fondul este din nou atent la piaţa locală.

„Noi suntem în continuare atenţi la piaţă, dar şi acum sunt multe provocări. Suntem deficitari pe partea de reţea. Jumătate de ţară e deja ocupată (nord-est şi sud-est) iar în cealaltă jumătate nu bate vântul. Dincolo de lucrurile care ţin de infrastructura energetică, sunt şi aspecte care ţin de legislaţie, de contractarea energiei care trebuie îmbunătăţite pentru a fi reluate investiţiile. Vom vedea, dar oricum analizăm piaţa“, a spune Radu Popoiu, care figurează, potrivit datelor publice ca acţionar în 20 de companii din domeniul energetic.

Omul de afaceri ocupa în vara anului 2008 funcţia de director al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners (CWP), Popoiu fiind în continuare reprezentantul polonezilor pe plan local. CWP alături de omul de afaceri Emanuel Muntmark au dezvoltat cel mai mare parc eolian din România, proiectul Fântânele-Cogealac din Dobrogea, care a fost preluat în vara lui 2008 de cehii de la CEZ. După achiziţia proiectului, cehii au investit 1,1 mld. euro pentru realizarea lui, în 2012 cele 240 de turbine eoliene ale parcului fiind conectate la Sistemul Energetic Naţional.

„Am anticipat tendinţele şi oportu­nităţile din zona Europei de Sud-Est aşa că am reluat dezvoltările de la începutul anului 2019 cu scopul de a livra un portofoliu semnificativ, divers până în 2024-2025. În acest moment, avem în dezvoltare activă un portofoliu de 1,4 GW (echiva­lentul în capacitate a centralei de la Cernavodă) în Bulgaria, România şi Serbia“, se arată pe site-ul CWP.

În prezent, pe plan local funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare.

Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), document care schiţează dezvoltarea secto­rului energetic local pentru urmă­toa­rea decadă, pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, în acest moment, sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

Dincolo de partea de energie verde, Popoiu deţine şi o companie de furnizare a energiei electrice, Next Energy Partners, care a terminat anul trecut cu un business de 417 milioane de lei, de 2,2 ori mare decât cea din 2019. 

De asemenea, compania a înregistrat anul un profit net de 52,8 milioane de lei, faţă de 13,7 milioane de lei din 2019, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

Mai departe, datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) explică saltul major făcut de companie. Dacă în 2019 firma intra la categoria alţii din segmentul concurenţial al pieţei de energie, anul trecut deja firma controla 2,18% din comerţul cu energie. În prima lună a anului, Next Energy Partners a reuşit să crească acest procent până la 2,78%.

Contextul pe piaţa furnizării de energie este însă extrem de volatil, dovadă fiind anunţul făcut chiar de liderul pieţei, Getica 95, un alt business antreprenorial, care a cerut protecţia insolvenţei. Anunţul Getica 95 a fost făcut tot în contextul în care afacerile companiei crescuseră exponenţial, până la 1,5 miliarde de lei în 2020.

Insolvenţa Getica 95 aminteşte de anul 2017, atunci când mai multe afaceri antreprenoriale din furnizarea de energie au dispărut din cauza exploziei preţului şi a politicilor de achiziţii gândite pe termen scurt. 

Printre cele mai cunoscute „victime“ se află Transenergo COM, un business care ajunsese la circa 300 mil. euro, pus pe picioare de Nelu şi Rada Coman, cunoscuţi mai ales pentru investiţiile din industria luxului, şi controla peste 5% din piaţa furnizării de energie. Arelco Power, controlat de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot (Robledo Investments), avea la rândul său un business de aproape 180 de milioane de euro în 2016, an în care controla şi 3,45% din comeţul cu energie. Niciuna dintre aceste firme nu mai există acum în peisajul energiei.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Adevăratul indicator al crizei: numărul de angajaţi din companii a coborât pentru prima dată sub 4 milioane de oameni. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Ioana Răduca, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.