Intre timp, cu ajutorul politicienilor, Curtea Constitutionala isi sporeste dincolo de nivelurile normale rolul de arbitru al disputelor dintre puterea legislativa si cea executiva.

In aceasta saptamana, Parlamentul era de asteptat sa-si dea votul pentru o motiune de cenzura PNL-UDMR, sprijinita declarativ de PSD si sa marcheze astfel o premiera in istoria post-1989 din Romania, prin daramarea unui guvern in exercitiu cu votul parlamentarilor.

Totusi, in acelasi timp, Curtea Constitutionala trebuie sa se pronunte daca motiunea - asumata de alesi care au semnat-o si pe cea respinsa la asumarea raspunderii Guvernului - este in acord cu legea fundamentala. Lectura diferita a Constitutiei - care interzice unui parlamentar sa initieze doua motiuni de cenzura in aceeasi legislatura, dar excepteaza de la regula cazurile de asumare a raspunderii a Guvernului - i-a facut atat pe cei de la PD-L, cat si pe cei de la PSD si PNL (a caror convergenta de actiune ii califica pentru o reeditare a marotei celor "322" folosita de presedintele Traian Basescu in referendumul din 2007 pentru demiterea sa) sa clameze dreptatea.

Tot la Curtea Constitutionala vor ajunge, printre altele, si ordonanta de urgenta prin care Guvernul soma Parlamentul sa raspunda in 20 de zile solicitarii presedintelui de a declansa un referendum si o plangere a opozitiei privitoare la legitimitatea cabinetului Boc II.

Rezolvarea acestor dispute de catre CCR anunta sa se prelungeasca pana spre inceputul campaniei electorale, insa nu este exclus ca inventivitatea combatantilor sa dea noi motive de dezbateri judecatorilor Curtii.