PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”; este nevoie de eliminarea birocraţiei şi implicarea mediului privat

Autor: Răzvan Botea Postat la 01 noiembrie 2021 23 afişări

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocraţiei excesive şi pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”, organizat de Sierra Quadrant, companie de pe piaţa insolvenţei din România.

PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”;  este nevoie de eliminarea birocraţiei şi implicarea mediului privat

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocraţiei excesive şi pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”, organizat de Sierra Quadrant, companie de pe piaţa insolvenţei din România.

Cele aproape 60 de proiecte de reformă care sunt cuprinse în PNRR au nevoie de legi noi, dar şi de licitaţii publice care să meargă foarte bine.

„Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că eu nu cred că România are capacitatea per se. Va fi cam la fel ca în 2005-2007. Nu eram pregătiţi, de pildă, pentru trecerea la plăţi directe, la subvenţia pentru agricultură.  Ne-am trezit că ne blocăm aderarea la Uniunea Europeană pentru că aveam Red Flags, aveam steguleţe roşii“, a spus, în cadrul evenimentului, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea şi unul dintre artizanii PNRR.

Temerea mediului de afaceri este că valul mare de fonduri europene care vor veni va fi cheltuit clientelar, cu „câştigători polarizaţi”.

„Acum o să vă spun aşa, foarte onest, care este percepţia mediului privat. Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite în acelaşi mod ca până acum. Adică vor fi nişte câştigători foarte polarizaţi şi o bună parte din banii aceştia nu va ajunge, în mod transparent, la economie, la economia reală. Asta este percepţia generală a mediului privat, acela în care mă învârt eu, e adevărat”, a spus Mihai Matei, CE-ul Essensys Software şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piaţa insolvenţei din România, a organizat joi, 28 octombrie, conferinţa online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”.

Conferinţa - cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri -  a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esenţial pentru modernizarea economiei României şi pentru pregătirea tranziţiei la economia verde.

Pentru alocarea finanţărilor din PNRR este nevoie de o reformă reală, au mai concluzionat speakerii evenimentului. Mihai Matei a dat exemplul unei licitaţii din România prin comparaţie cu o licitaţie internaţională:

„La o licitaţie pe acelaşi buget şi de complexitate similară, documentaţia solicitată în România ajunge la circa 1.000 de pagini, mai mult chestiuni de formă, în timp ce la o licitaţie internaţională documentaţia are doar 150 de pagini. Trebuie să fii un pic masochist să vrei să faci chestia asta”, a mai spus el.

Statul trebuie să ajungă să fie văzut de mediul privat ca un partener viabil, pentru că, pe partea de investiţii publice, interesele s-ar complementa, a mai spus Matei: „Există diferenţe foarte mari între mediul public şi mediul privat, iar aceste decalaje despre care vorbim în tranziţia digitală, de exemplu, mediul privat este foarte capabil să ofere soluţii clare moderne, inovative, soluţii disruptive pentru anumite provocări pe care le avem. Ce nu poate mediul privat să facă este că nu poate să suplinească potenţialul şi capacitatea statului, deci măsurile de investiţii publice.”

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
cheltuieli,
fonduri,
mediul de afaceri,
miliarde

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.