Piaţa valutară de la Bucureşti este în fierbere după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar mai ales după ce premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia, iar PSD a anunţat că iese de la guvernare. 

Luni dimineaţă, cursul a început în uşoară creştere, dar după amiază, după ce s-a confirmat demisia premierului şi căderea guvernului, presiunile s-au accentuat, vânzările de valută au crescut, iar ieşirile de capitaluri din România s-au intensificat. 

Investitorii au ieşit de pe titluri de stat româneşti, ceea ce înseamnă creşterea randamentelor/ dobânzilor. Deja România este văzută ca o ţară cu o reducere de rating în categoria Junk. 

BNR încearcă să liniştească piaţa, atât prin vânzarea de valută, cât mai ales prin restrângerea lichidităţii din piaţă, care să ducă la creşterea dobânzilor şi implicit la temperarea ieşirilor de capital. 

Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, a confirmat că ieşirile de capital au crescut mai mult decât de obicei şi pentru a tempera această situaţie, lichiditatea din piaţă trebuie redusă, iar dobânzile să crească. 

”Încercăm să găsim o variantă de echilibru pentru această situaţie”, a adăugat el.

BNR are rezerve valutare suficiente pentru a controla situaţia, mai ales că acum câteva săptămâni, ministerul Finanţelor s-a împrumutat în valută de pe piaţa externă. De altfel, ministerul Finanţelor are resurse suficiente în bufferul de lichiditate pentru a finanţa bugetul dacă pieţele sunt tensionate. 

De altfel, luni, ministerul Finanţelor a respins dobânzile în creştere cerute de bănci. 

Prin dobânzile mai mari din piaţă, BNR încearcă să facă leul atractiv pentru investitorii care îşi plasează banii în titlurile de stat româneşti şi finanţează bugetul. 

Din punct de vedere valutar, BNR are suficiente resurse, mai ales că are şi o linie deschisă de 4 mld. euro cu Banca Centrală Europeană.  

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale erau la finalul lunii aprilie de 62,4 mld. euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt. 

Pe piaţa titlurilor de stat, care de fapt este principalul barometru, dobânzile au început să se ducă spre 8% la lei, revenind astfel la nivelul din decembrie, când era incertitudinea cu alegerile şi cu formarea noului guvern. 

Roborul la 3 luni, care are un alt regim decât ce se întâmplă pe piaţa titlurilor de stat, a urcat marţi la 6,08% pe an, de la 5,9%.