Piaţa de retail modern din România a atins un nivel de 3,39 milioane de metri pătraţi, însă distribuţia stocului arată un dezechilibru major între Capitală şi restul ţării. Bucureştiul concentrează aproximativ 2,22 milioane de metri pătraţi, adică peste două treimi din total, în timp ce oraşele regionale adună împreună circa 1,17 milioane de metri pătraţi.

Această concentrare face din Capitală cel mai puternic pol comercial, dar lasă loc pentru extindere în marile centre regionale, unde noile investiţii se îndreaptă tot mai mult către formatele de tip retail park, potrivit raportului Cushman & Wakefield Echinox.

În Bucureşti, spaţiile comer­ciale moderne sunt distribuite în toate cele şase sectoare, dar diferenţele sunt notabile. Zonele premium, precum Primăverii – Băneasa – Chitila, atrag chirii headline de 80–90 euro/mp/lună, în timp ce zone precum Cotroceni – 13 Septembrie – Rahova se situează la doar 25–35 de euro/mp/lună. În cartie­rele mari, precum Titan – Vitan sau Militari – Drumul Taberei, chiriile variază între 45 şi 85 de euro/mp/lună, reflectând cererea constantă şi profilul diversificat al consumatorilor. Această diferenţiere arată cum piaţa din Capitală a intrat într-o etapă de maturitate, cu proiecte adaptate fiecărui segment de populaţie şi cu o competiţie puternică între dezvoltatori.

În afara Capitalei, stocul modern însumează 1,17 milioane de metri pătraţi, împărţit între prin­cipalele regiuni economice. În centru şi vest, suprafaţa depăşeşte 730.000 mp, cu un pipeline de aproximativ 112.000 mp şi chirii headline de 45-55 de euro/mp/lună. Estul ţării adună peste 1,09 milioane mp, însă cu un ritm de dezvoltare mai lent şi un pipeline de doar 65.000 mp, iar chiriile headline se situează între 40 şi 50 de euro/mp/lună.

Sudul are circa 610.000 mp, densităţile fiind încă reduse comparativ cu populaţia, ceea ce lasă loc pentru proiecte noi.

Formatul dominant în marile oraşe regionale rămâne mallul, însă în centrele mai mici accentul cade pe parcurile de retail, unde investiţiile sunt mai accesibile şi adaptate la puterea de cumpărare locală. Aceste proiecte oferă mixuri flexibile de chiriaşi şi pot fi dezvoltate rapid, ceea ce explică popularitatea lor în ultimii ani. În prezent, pipeline-ul naţional depăşeşte 255.000 mp, semnalând că investitorii nu şi-au diminuat interesul, chiar dacă contextul economic aduce incertitudini.

Un alt element important al pieţei îl reprezintă raportul dintre stoc şi populaţie. La nivel naţional, excluzând Bucureşti–Ilfov, densitatea medie este de aproximativ 170 mp/1.000 locuitori, mult sub nivelurile din pieţele vest-europene. Aceasta arată un potenţial consistent pentru extinderea reţelelor internaţionale, mai ales în oraşe mari care încă nu au centre comerciale dominante. Diferenţele de venituri între regiuni influenţează însă direct atractivitatea investiţiilor, estul şi sudul ţării fiind mai greu de abordat de către marii dezvoltatori.