♦ Infrastructura feroviară este mult sub standardele europene, România număra doar 10.700 km de cale ferată, dintre care doar puţin peste 4.000 km erau electrificaţi. În ultimii ani, România a numărat în fiecare an mai puţini kilometri de cale ferată, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de kilometri de cale ferată.

Doar pentru 78 de kilometri de cale ferată au fost realizate anul trecut recepţii la terminare şi recepţii pe părţi de obiective, în timp ce trenurile de marfă au circulat cu o viteză medie de 27 de kilometri pe oră, iar cele de călători de tip Regio cu 46 de kilometri pe oră anul trecut, au transmis oficialii CFR SA la solicitarea ZF. Altfel spus, aşa arată în cifre „performanţa“ de pe calea ferată.

Mai exact, s-a făcut recepţia la fi­nal de modernizare pentru 12,86 km pe Bucureşti – Giurgiu, lot 1: Pod Giurgiu, 23,28 km. - lucrări de tip „Quick Wins“ la nivelul SRCF Craiova, Galaţi şi Timişoara şi 41,91 km la subtronsonul 2a, km 614 – Bârzava (unde au fost efectuate recep­ţii la terminarea unor părţi ale lucră­ri­lor în conformitate cu legislaţia în domeniu).

În ultimii 30 de ani, România a mo­dernizat mai puţin de 700 de kilometri din cei peste 10.000 de kilometri de căi ferate.

Pe fondul deteriorării infrastruc­turii feroviare şi al vitezei mici cu care circulă trenurile, traficul de pasageri şi de mărfuri a fost în scădere.

Astfel că anul trecut doar 70,8 milioane de pasageri au fost transportaţi pe calea ferată, trafic de peste patru ori mai mic faţă de cel de pe calea rutieră. În urmă cu două decenii, pe calea ferată circulau peste 95 de milioane de pasageri.

Singurele trenuri cu o viteză medie mai mare anul trecut, 70,5 km pe oră, au avut-o trenurile InterCity (Săgeata Albastră), în timp ce trenurile InterRegio au circulat cu o viteză medie de 61 km pe oră, potrivit CFR SA.

Cea mai mare viteză cu care poate circula un tren în România este de 160 de kilometri pe oră, pe ruta Bucureşti Nord-Constanţa, care a fost modernizată cu un miliard de euro, însă această viteză nu este atinsă tot timpul, potrivit ultimelor date.

Astfel că cea mai mare provocare a transportatorilor pe calea ferată este viteza redusă cu care circulă trenurile pe calea ferată, pe lângă parcul învechit de vagoane şi locomotive, care nu oferă confort pasagerilor.

Pentru investiţii în infrastructura feroviară aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, CFR SA a transmis că a fost alocată suma de 8,1 miliarde lei cu TVA, alocarea fondurilor fiind bugetată pentru proiectele aferente perioadei postaderare (Reabilitarea liniei CF Tronsonul 1: Frontieră – Curtici – Arad – km 614 (lucrări în perioada de notificare a defectelor).

Alte proiecte, aferente cadrului financiar 2021-2027, prevăd reabilitarea liniei CF Tronsonul 2: km 614 – Gurasada şi Tronsonul 3: Gurasada – Simeria, lucrări în staţiile CF Feteşti şi Ciulniţa de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, reabilitarea liniei CF Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş, modernizarea/consolidarea/reabilitarea staţiei CF Gara de Nord Bucureşti, modernizare/reabilitare staţii CF din România, implementarea sistemului ERTMS pe Coridorul IV, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa – etapa III, modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.

Pe listă mai sunt proiectele finanţate în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv modernizarea liniei feroviare Arad – Timişoara – Caransebeş, electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, proiecte tip „Quick Wins“, proiect de reînnoiri Bucureşti – Piteşti, centralizări electronice şi electrodinamice – etapa II.

În timp ce România lasă de izbelişte calea ferată, polonezii (PKP) au trimis primul tren din Varşovia spre Rijeka (Croaţia) pe rută feroviară numită „Adriatic Express“, (1240 de km) ce străbăte Cehia, Austria şi Slovenia, deschisă pentru a susţine turismul pe timp de vară.