Executivii privesc dincolo de crize, iar pariurile s-au făcut deja pe AI şi tehnologie. Avantajul competitiv nu va mai fi dat doar de capital sau de dimensiunea companiei, ci şi de viteza cu care organizaţiile vor reuşi să transforme tehnologia în productivitate, eficienţă şi creştere

Suplimentul ZF pune sub lumina reflectoarelor preocupările tot mai accentuate ale executivilor privind AI şi tehnologia, care încep să se contureze în strategiile de dezvoltare. Inteligenţa artificială, automatizarea şi digitalizarea devin noile surse de productivitate, competitivitate şi creştere, dar drumul trebuie asfaltat, cadrul construit şi definit.

În ciuda unui context economic şi geopolitic dominat de incertitudine, mediul de afaceri nu pare să intre într-o logică defensivă. Dimpotrivă, executivii din întreaga lume continuă să privească spre 2026 cu un optimism prudent şi să îşi construiască strategiile de dezvoltare în jurul tehnologiei şi al inteligenţei artificiale. Mesajul care se desprinde din studiul realizat în rândul liderilor de business este că provocările sunt numeroase, însă companiile nu mai răspund prin amânarea investiţiilor, ci prin accelerarea transformării digitale şi prin adoptarea unor tehnologii care să le crească productivitatea şi competitivitatea.

Forvis Mazars a realizat un studiu prin care oferă  o privire de ansamblu, atât la nivel global, cât şi la nivel local, a directorilor executivi cu privire la îngrijorări, planuri, direcţie, strategii şi aşteptările pentru anul 2026. Deşi România rămâne ceva mai rezervată decât media globală, direcţia este aceeaşi. La nivel mondial, 82% dintre executivi estimează că veniturile companiilor lor vor creşte cu până la 10% în 2026, iar în România peste jumătate dintre respondenţi, respectiv 54%, împărtăşesc aceeaşi perspectivă. Totuşi, comparativ cu 2025, optimismul s-a temperat, în special în cazul companiilor româneşti, semn că liderii de business sunt mai conştienţi de riscurile economice şi fiscale care se conturează.

Aceste riscuri sunt bine definite. Incertitudinea economică ocupă primul loc în topul preocupărilor executivilor, atât în România, cât şi la nivel global. Pentru prima dată însă, preţurile la energie şi riscul unor penurii urcă în topul factorilor care pot influenţa evoluţia afacerilor, reflectând impactul tensiunilor geopolitice asupra economiei. În România, peste aceste provocări se suprapun schimbările fiscale şi noile cerinţe de conformare, ceea ce explică de ce strategia de compliance devine una dintre priorităţile managerilor. Adaptarea rapidă la noile reglementări este percepută ca o condiţie esenţială pentru menţinerea competitivităţii. În paralel însă, companiile continuă să investească în transformarea tehnologică. La nivel global, peste 70% dintre organizaţii au deja o strategie dedicată digitalizării, iar România urmează aceeaşi tendinţă, chiar dacă într-un ritm uşor mai lent. Potrivit studiului, această diferenţă nu este determinată de lipsa interesului, ci de faptul că ritmul de evoluţie al tehnologiei este atât de rapid încât multe organizaţii întâmpină dificultăţi în a-şi actualiza permanent strategiile şi infrastructura digitală. În centrul acestei transformări se află inteligenţa artificială. Pentru peste 62% dintre executivii din România şi pentru mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi la nivel global, AI reprezintă tehnologia cu cel mai mare potenţial de a remodela modul în care funcţionează companiile. Automatizarea proceselor interne, eficientizarea operaţiunilor, îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii, analiza datelor, prognoza şi planificarea sunt principalele domenii în care organizaţiile accelerează implementarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Mai mult decât atât, executivii nu văd AI doar ca pe o metodă de reducere a costurilor, ci ca pe principalul generator de productivitate şi creştere. Cele mai mari randamente ale investiţiilor sunt aşteptate din proiectele de inteligenţă artificială şi machine learning, urmate de securitatea cibernetică şi managementul riscului. În opinia liderilor de business, cele două domenii devin inseparabile într-o economie digitală, în care dezvoltarea tehnologică trebuie însoţită permanent de investiţii în protecţia infrastructurii şi a datelor. Clasamentul investiţiilor confirmă această schimbare de paradigmă. Inteligenţa artificială, inovarea, cercetarea şi dezvoltarea, machine learning-ul, integrarea dintre oameni şi tehnologie, experienţa clienţilor şi transparenţa reprezintă principalele direcţii către care se îndreaptă bugetele companiilor. În acelaşi timp, tehnologii considerate revoluţionare în urmă cu doar câţiva ani, precum blockchainul sau sistemele ERP, au coborât în clasamentul priorităţilor, demonstrând cât de rapid se schimbă agenda tehnologică a companiilor.

România rămâne însă mai prudentă decât media globală în ceea ce priveşte viteza de adoptare a inteligenţei artificiale. Dacă la nivel mondial între 58% şi 85% dintre executivi afirmă că AI produce deja schimbări importante în organizaţiile lor, în România procentul este aproape la jumătate şi chiar în uşoară scădere comparativ cu anul precedent. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte restructurările generate de AI. La nivel global, 33% dintre companii declară că au trecut deja prin restructurări majore determinate de implementarea inteligenţei artificiale, în timp ce în România doar 8% dintre respondenţi raportează astfel de transformări. Cu toate acestea, perspectiva asupra pieţei muncii rămâne una pozitivă.

La nivel global, doar 29% dintre executivi consideră că AI înlocuieşte locuri de muncă, în timp ce 53% afirmă că aceasta creează noi oportunităţi profesionale şi noi roluri în organizaţii.

În România, procentele sunt mai reduse, 10% spun că AI elimină locuri de muncă, iar 20% consideră că generează altele noi, însă tendinţa este similară. Transformarea nu înseamnă neapărat reducerea personalului, ci schimbarea competenţelor şi redefinirea modului în care oamenii şi tehnologia colaborează.

Pe măsură ce investiţiile în inteligenţa artificială cresc, se amplifică şi preocupările privind utilizarea responsabilă a tehnologiei. România este chiar mai precaută decât media globală în această privinţă. Aproximativ 33% dintre executivii români declară că au preocupări majore legate de implicaţiile etice şi sociale ale AI, comparativ cu 26% la nivel mondial. În acelaşi timp, nivelul de încredere în protecţia datelor a scăzut considerabil: dacă anul trecut 62% dintre respondenţi considerau că informaţiile sunt pe deplin protejate, în prezent doar 44% mai au aceeaşi percepţie. Această evoluţie arată că securitatea datelor şi rezilienţa cibernetică devin condiţii esenţiale pentru succesul transformării digitale.

Paradoxal însă, deşi tehnologia capătă un rol central în strategiile companiilor, guvernanţa corporativă, etica şi conformarea cu reglementările continuă să ocupe ultimele poziţii în clasamentul priorităţilor investiţionale. Liderii de business par să considere că principalul avantaj competitiv va veni din capacitatea de a adopta rapid noile tehnologii, chiar dacă acest ritm ridică întrebări privind modul în care organizaţiile vor gestiona responsabilitatea, controlul şi utilizarea etică a inteligenţei artificiale.

Per ansamblu, studiul arată că mediul de afaceri traversează o schimbare profundă de paradigmă. În loc să îşi construiască strategiile pornind de la crize şi riscuri, executivii aleg să investească în tehnologii care pot genera productivitate, eficienţă şi noi oportunităţi de creştere. Inteligenţa artificială nu mai este percepută ca o tehnologie a viitorului, ci ca principalul instrument prin care companiile încearcă să răspundă provocărilor prezentului. Pentru liderii de business, avantajul competitiv al următorului deceniu nu va mai fi dat doar de capital sau de dimensiunea organizaţiei, ci de viteza cu care aceasta va reuşi să transforme tehnologia în valoare economică şi creştere sustenabilă.