Consiliul Judeţean Cluj şi Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest au finalizat acordul de parteneriat pentru realizarea unui centru strategic de referinţă adresat inovării şi cercetării aplicate, prin transformarea fostei fabrici de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, aflată în prezent în faliment, într-un hub tehnologic. Acordul urmează să fie supus aprobării consilierilor judeţeni în proxima şedinţă a forului administrativ judeţean, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Cluj.

’’Cu ajutorul fondurilor europene, vom înfiinţa pe fosta platformă industrială un Centru Regional de Sprijin pentru activităţile de inovare, cercetare şi transfer tehnologic ale IMM-urilor din regiunea de Nord-Vest, care va păstra şi numele Clujana. Hub-ul va funcţiona într-o clădire din ansamblul fostei fabrici, aflat în patrimoniul judeţului. Investiţia va revitaliza, pe de o parte, platforma Clujana şi va consolida poziţia Clujului ca cel mai mare centru regional de dezvoltare intelligentă din România’’, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, într-un comunicat de presă.

Viitorul hub va integra funcţiuni complementare esenţiale pentru dezvoltarea ecosistemului regional de inovare, respectiv: un ’’FabLab’’ dedicat prototipării şi dezvoltării de produse, un incubator de afaceri destinat startup-urilor şi antreprenorilor inovatori, precum şi dezvoltarea de servicii de transfer tehnologic şi conectare între mediul universitar, cercetare şi companii.

De asemenea, vor fi amenajate inclusiv spaţii adecvate pentru activităţi de mentorat, co-working, de prototipare, se mai arată în comunicatul transmis de CJ Cluj.

Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment în 2022. Astfel, după mai mulţi ani de difficultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe. Consiliul Judeţean Cluj, ce deţinea 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât la finalul anului 2022 declanşarea procedurii de faliment.

Pentru producătorul de încălţăminte problemele au apărut în urmă cu mai mulţi ani. Astfel, în 2018 Clujana a intrat în insolvenţă, iar doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei. Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 de angajaţi în 2019.

Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 a intrat în faliment, fiind închisă din punct de vedere operaţional, deşi în acel moment număra 8.000 de salariaţi. În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana dispare definitiv.