Deşi are un deficit major de forţă de muncă, România se confruntă cu o situaţie contradictorie: peste 10.000 de muncitori străini, prezenţi legal în ţară, nu pot fi angajaţi din cauza unor disfuncţionalităţi sistemice şi a unor practici iresponsabile, susţine Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă.

„Aceşti oameni au fost deja verificaţi de statul român. Nu li se poate imputa nimic din punct de vedere penal sau de securitate. Sunt gata să muncească, dar mulţi dintre ei ajung, fără să ştie, în situaţii de ilegalitate din cauza unor factori cumulativi ce scapă adesea controlului lor”, a declarat Romulus Badea, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România.

Potrivit acestuia, o parte a problemei este generată de angajatori care, în mod voit, profită de necunoaşterea legii de către lucrătorii străini şi îi menţin în activitate chiar şi după expirarea documentelor legale de şedere sau muncă, fără a iniţia procedurile de reînnoire. „Avem de-a face şi cu o doză de rea intenţie. Sunt angajatori care ştiu exact ce trebuie făcut, dar aleg să nu respecte legea, exploatând vulnerabilitatea şi lipsa de informare a acestor oameni”, a explicat Badea.

Un alt factor îl constituie apariţia unor firme care se prezintă drept agenţii de recrutare, dar care nu îşi asumă în mod real responsabilitatea proceselor administrative.

„Există entităţi care promit atât muncitorilor, cât şi angajatorilor că vor gestiona toate demersurile necesare pentru obţinerea avizelor de muncă şi prelungirea permiselor de şedere. În realitate, multe dintre aceste firme nu duc nimic la bun sfârşit, iar muncitorii se trezesc în ilegalitate fără să fi fost măcar notificaţi”, a adăugat preşedintele Patronatului.

La toate acestea se adaugă un factor logistic semnificativ: timpul lung de aşteptare pentru obţinerea programărilor la Inspectoratul General pentru Imigrări. „Chiar şi în cazurile în care există bună-credinţă din partea tuturor, întârzierile administrative, mai ales cele legate de programări, riscă să compromită întregul proces. Dacă o cerere nu poate fi depusă la timp, chiar şi cu toate documentele pregătite, muncitorul ajunge în mod automat în situaţie de şedere ilegală.”

Romulus Badea salută faptul că IGI a început să deschidă birouri şi în weekend, pentru a reduce numărul mare de solicitări şi a preveni întârzierile. „Este un pas pozitiv şi necesar, dar insuficient dacă nu este însoţit de o reformare mai amplă a procedurilor şi legislaţiei din domeniu. E nevoie de soluţii sistemice, nu doar reactive.”

În acest context, Patronatul atrage atenţia şi asupra rigidităţii actualului cadru legal în ceea ce priveşte schimbarea angajatorului. „Este nevoie urgentă de simplificarea procedurii de schimbare a angajatorului pentru muncitorii străini. Multe situaţii de ilegalitate ar putea fi prevenite dacă lucrătorii ar avea acces facil şi transparent la un nou contract de muncă legal”, a subliniat Romulus Badea.
Patronatul consideră că aceste cazuri numeroase şi documentate nu pot fi tratate ca excepţii, ci trebuie abordate printr-un mecanism administrativ clar şi eficient, care să permită regularizarea muncitorilor de bună-credinţă. „Avem în România peste 10.000 de astfel de persoane, verificate deja de autorităţi, care vor să muncească, iar noi nu putem beneficia de prezenţa lor. Este o pierdere de resurse pe care nu ne mai permitem să o ignorăm”, a încheiat preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.