Piaţa auto românească înregistrează o evoluţie atipică în procesul de electrificare, conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pentru iulie 2025. În timp ce vehiculele electrificate au atins o cotă de piaţă record de 54%, segmentul maşinilor 100% electrice înregistrează scăderi semnificative, evidenţiind dinamici contradictorii în adoptarea tehnologiilor verzi.

Autoturismele pur electrice (BEV) au înregistrat o scădere de 17,8% în iulie 2025 faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi un declin de 41,3% pe primele şapte luni ale anului, ajungând la doar 3.712 unităţi vândute. Cota lor de piaţă s-a redus la 3,2%, comparativ cu 4,9% în iulie 2024. În contrast, celelalte forme de electrificare au înregistrat creşteri consistente: mild-hibridele au avansat cu 29% lunar şi 10,8% anual, ajungând la 21.069 unităţi în primele şapte luni; full-hibridele au crescut cu 69% în iulie şi 18,6% pe întregul an, totalizând 14.445 unităţi; plug-in hibridele au înregistrat un avans de 87,8% lunar şi 35,4% anual, cu 4.684 unităţi vândute.

În segmentul electric, Ford reprezintă singura marcă cu evoluţie pozitivă, înregistrând o creştere de 245% în primele şapte luni ale anului, de la 67 la 231 unităţi.

Această performanţă contrastează cu evoluţia celorlalţi producători: Dacia Spring, cel mai vândut model electric din România, a scăzut cu 46,5%, de la 2.168 la 1.160 unităţi. Tesla a înregistrat un declin de 75%, de la 1.695 la 423 unităţi, cu Model 3 şi Model Y totalizând doar 221, respectiv 197 unităţi pe întregul an. Hyundai a scăzut cu 33,4%, iar Renault cu 13,7%.

Dan Vardie, preşedintele APIA, atribuie această evoluţie suspendării şi întârzierii Programului Rabla 2025. "Lipsa de coerenţă şi de acţiune din partea autorităţilor a generat blocaje majore în comportamentul de achiziţie al consumatorilor şi a destabilizat întregul lanţ valoric din industrie", a declarat acesta. Vardie consideră că tendinţa negativă a vânzărilor de vehicule electrice reprezintă "un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care România se află deja în zona de coadă a clasamentelor europene la electromobilitate."

Analiza datelor APIA relevă o orientare a consumatorilor către tehnologiile hibride. Mild-hibridele deţin acum o cotă de piaţă de 23,5%, cu Dacia înregistrând o creştere de la 308 la 4.459 unităţi. Full-hibridele reprezintă 20,9% din piaţă, dominate de Toyota cu 6.745 unităţi, urmată de Dacia cu 2.681 unităţi (creştere de 326%). Segmentul plug-in hybrid, deşi mai mic cu o cotă de 6,3%, înregistrează cea mai rapidă creştere procentuală.

Această reconfigurare a preferinţelor se reflectă şi în mixul de combustibili: benzina deţine 39% din piaţă cu o creştere de 15,5%, motorina scade la 7% cu un declin de 7,2%, iar vehiculele electrificate în ansamblul lor depăşesc pentru prima dată jumătate din piaţă. Din totalul mild-hibridelor, 90% utilizează motorizări pe benzină, doar 10% fiind diesel.

Pe segmente, SUV-urile continuă să domine cu 51,9% din piaţă şi o creştere de 38,1%, urmate de Clasa C cu 27,9% şi Clasa B cu 15,8%. Această preferinţă pentru vehicule mai mari poate influenţa adoptarea tehnologiilor electrice, având în vedere autonomia şi preţurile mai ridicate ale SUV-urilor electrice.
În contextul general al pieţei, iulie 2025 a adus o creştere de 26,2% a înmatriculărilor totale de autoturisme faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 16.276 unităţi. Totuşi, pe primele şapte luni, piaţa rămâne în teritoriu negativ cu o scădere de 15,3%, totalizând 80.615 unităţi. Dacia îşi menţine poziţia de lider cu 5.106 unităţi în iulie, urmată de Toyota cu 1.757 unităţi şi Skoda cu 1.259 unităţi.

Datele sugerează că, în absenţa unui cadru stabil de stimulente şi cu o infrastructură de încărcare încă în dezvoltare, consumatorii români optează pentru soluţii de tranziţie care oferă beneficii de electrificare fără dezavantajele percepute ale tehnologiei pur electrice. Cu 3.712 vehicule electrice vândute din totalul de 80.615 autoturisme înmatriculate în primele şapte luni, România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de adopţie a mobilităţii electrice din Uniunea Europeană.

Evoluţia divergentă dintre diferitele tehnologii de electrificare ridică întrebări privind traiectoria României către obiectivele de decarbonizare asumate la nivel european, în condiţiile în care tehnologiile de tranziţie domină piaţa, iar adoptarea vehiculelor zero emisii rămâne marginală.