Războiul din Ucraina este cea mai mare cumpănă cu care s-a confruntat Europa mo­dernă în ultimii 80 de ani. Două generaţii de europeni nu au cunoscut războiul. Războiul, decenii de-a rândul, a fost o carte de ficţiune pe care o citeşti într-un tren. Iată-l aici. Acum. De ce? Nimeni nu are un răspuns.

Rusia urmăreşte să distrugă Ucraina. Şi poate să o facă. Pentru că forţele militare sunt cumplit dispro­por­ţionate. Dar dacă susţii că ucrai­nenii îţi sunt fraţi, de ce îi omori, de ce le distrugi casele şi oraşele? Şi ce ur­mează apoi? Ţinta a fost deja sta­bi­lită, într-un comunicat al Kremli­nu­lui: Finlanda şi Suedia. Rusia a ajuns la gurile Dunării, sunt la 50 de kilometri de graniţele României. Răspunsul Occidentului?

Unele bănci ruseşti vor fi elimi­nate din sistemul SWIFT cel care face tran­zacţii interbancare uşoare. Banca Naţională a Rusiei va fi sanc­ţio­nată. Oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin şi ministrul de externe Lavrov, sunt pe lista sancţiunilor. Puţin însă.

Ucraina rezistă, deşi ruşii cre­deau că o cuceresc în două ore. Aşa că războiul va fi de lungă durată.

Pentru România, ce înseamnă acest război de la graniţă? Analistul financiar Dragoş Cabat este de păre­re că economia va încetini în Româ­nia şi în Uniunea Europeană dacă se va prelungi conflictul din Ucraina şi sancţiunile economice asupra Rusiei vor merge înainte.

„Va afecta creşte­rea economică din toate ţările euro­pene, inclusiv România, dacă acest conflict conti­nuă, dacă sancţiunile economice se aplică, pentru că Germania şi Italia, de­pind de gazul din Rusia“, a spus Dragoş Cabat.

Ucrainenii rezistă, iar Europa – in­clusiv reticenta Germanie – trimite arme Ucrainei.

România primeşte prin vămile sale mii de refugiaţi de război din Ucraina.