Cercetătorii americani au turnat aproximativ 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure din Maryland, ca să vadă ce le-ar putea face creşterea nivelului mării pădurilor de coastă. Primele schimbări serioase nu au apărut în coroanele copacilor, ci sub pământ.

Experimentul, numit TEMPEST, a început în 2022 la Centrul Smithsonian pentru Cercetări de Mediu (SERC), pe malul golfului Chesapeake, relatează Blic. Oamenii de ştiinţă au vrut să reproducă, în condiţii controlate, ce se întâmplă când apa mării pătrunde în păduri în timpul furtunilor şi al inundaţiilor.

Trei ani de inundaţii provocate

Pădurea a fost împărţită în trei parcele de câte 2.000 de metri pătraţi, potrivit SERC. Una a primit apă sălcie, luată din râul Rhode, un afluent al golfului Chesapeake. A doua a fost inundată cu apă dulce, iar a treia a rămas neatinsă, ca reper. La fiecare inundaţie, pe o parcelă au fost pompate circa 80.000 de galoane, adică aproape 303.000 de litri. Cantitatea echivalează cu o ploaie de 15 centimetri, comparabilă cu cea adusă de uraganul Sandy.

În 2022, apa a curs o singură zi. În 2023, inundaţia a durat două zile, iar în 2024 trei zile la rând, pentru a simula furtuni tot mai dese.

Senzorii îngropaţi în sol au arătat cât de repede se schimbă lucrurile.

Conductivitatea solului, un indicator al sării, a crescut de 19 ori, iar după cinci zile era încă de zece ori peste nivelul iniţial. Oxigenul din sol a scăzut sub 1% în două zile şi şi-a revenit la trei zile după retragerea apei.

„Când inunzi solul şi îl tai de atmosferă, rădăcinile devin vulnerabile, practic se sufocă”, a explicat biogeochimistul Pat Megonigal, de la SERC.

Copacii păreau perfect sănătoşi

Din afară, pădurea arăta normal. Nu s-au uscat coroane şi nu au căzut frunze în masă, notează Blic. Rezultatele, publicate în revista PNAS, arată că solul s-a schimbat profund, în timp ce majoritatea copacilor au dat doar semne slabe de stres.

Excepţia a fost arborele-lalea (Liriodendron tulipifera). În apa sărată, seva lui a circulat mult mai greu, iar frunzele s-au înnegrit şi au devenit maronii cu două luni mai devreme decât la celelalte specii. Fagul a fost cel mai rezistent, iar arţarul roşu s-a situat la mijloc.

Ce urmează

Scopul pe termen lung este stabilirea ordinii în care apar schimbările după pătrunderea apei sărate. Dacă specialiştii găsesc semne de avertizare sigure în sol, pădurile de coastă ameninţate ar putea fi identificate cu mult înainte ca efectele să se vadă pe copaci. Cercetătorii vor să prevină apariţia aşa-numitelor „păduri-fantomă”, întinderi de copaci morţi lăsate în urmă de apa sărată.

„Putem trece de la a reacţiona la copaci morţi la a ţinti proactiv restaurarea”, a spus Peter Regier, autorul principal al studiului, de la Laboratorul Naţional Pacific Northwest (PNNL).