O treime (34%) dintre companiile din România au o strategie de inteligenţă artificială aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare în următorii 3-5 ani, faţă de 51% în Europa Centrală şi de Est, potrivit studiului PwC „AI in CEE: From strategy to scale”.

În acelaşi timp, peste jumătate dintre companiile locale au în lucru o strategie care ar urma să fie finalizată în următoarele 12 luni, cea mai mare pondere din regiune, în timp ce doar 10% nu au nicio strategie şi nici nu intenţionează să elaboreze una în următorul an.

Decalajul dintre România şi celelalte pieţe din regiune se vede însă mai ales în nivelul investiţiilor. În ultimii doi ani, 67% dintre companiile româneşti au alocat mai puţin de 25.000 de euro pentru proiecte de AI şi analiză avansată a datelor, comparativ cu 37% la nivel regional. Alte 22% dintre companiile din România au investit între 25.000 şi 99.999 de euro, faţă de 24% în Europa Centrală şi de Est.

Diferenţa devine şi mai vizibilă în cazul bugetelor medii: doar 6% dintre companiile din România au investit între 100.000 şi 749.999 de euro, comparativ cu 33% în regiune. Pentru investiţiile de peste 750.000 de euro, ponderea este însă aceeaşi, de 6%.

„În România, problema nu este lipsa de interes.

Diferenţa faţă de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot şi foarte puţine reguli interne privind utilizarea AI.”, spune Gabriel Voicila, Partener şi Liderul Serviciilor de Consultanţă pentru Afaceri din cadrul PwC România.

El subliniază că startul întârziat poate reprezenta şi un avantaj, în condiţiile în care companiile româneşti îşi pot construi de la început infrastructura necesară pentru utilizarea AI la scară largă, de la date de calitate şi competenţe, până la mecanisme de guvernanţă care să susţină implementarea.

Trecerea de la proiectele-pilot la utilizarea efectivă a AI rămâne una dintre principalele dificultăţi. Aproape trei sferturi dintre companiile din România au implementat cu succes cel mult un sfert dintre proiectele de AI iniţiate în ultimele 24 de luni, cea mai mare pondere din regiune, unde media este de aproape jumătate. Doar 9% dintre companiile locale au implementat mai mult de jumătate dintre proiectele lansate, comparativ cu un sfert dintre companiile din Europa Centrală şi de Est.

Rezultatele obţinute sunt, de asemenea, mai reduse decât la nivel regional. Aproape un sfert dintre companiile româneşti spun că au obţinut toate sau majoritatea beneficiilor aşteptate de pe urma proiectelor de AI, faţă de 40% în regiune.

Acolo unde tehnologia a fost implementată, cele mai vizibile beneficii apar în IT, pentru aproape jumătate dintre companii, şi în finanţe şi contabilitate, pentru peste o treime. Principalul efect raportat de companiile din România este reducerea costurilor operaţionale, menţionată de 27% dintre respondenţi.

Cu toate acestea, 29% dintre companiile româneşti spun că nu observă încă niciun impact al AI asupra activităţii, aproape dublu faţă de nivelul de 16% înregistrat în regiune. Doar 2% afirmă că utilizarea AI le-a adus noi surse de venit şi 4% raportează un avantaj competitiv, comparativ cu 13%, respectiv 14% în Europa Centrală şi de Est.

„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT şi în operaţiuni. Aceste funcţii au date structurate şi procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor şi costuri operaţionale mai mici. Însă aceste câştiguri de eficienţă au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi şi o poziţionare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizaţii din Europa Centrală şi de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală şi de Est.

La nivelul obstacolelor, companiile din România raportează ponderi mai mici decât media regională. Un sfert dintre respondenţi spun că nu întâmpină bariere organizaţionale, iar peste o treime că nu se confruntă cu bariere tehnologice, comparativ cu 7%, respectiv 12% în regiune.

Printre cele mai frecvente obstacole menţionate de companiile locale se numără costurile ridicate de implementare şi mentenanţă, indicate de 38% dintre respondenţi, lipsa competenţelor, cu 30%, şi maturitatea insuficientă a tehnologiei, cu 28%.

Cel mai mare decalaj apare la capitolul guvernanţă. Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanţă formală a AI, faţă de peste o treime în regiune, iar niciuna dintre companiile locale incluse în studiu nu raportează un model standardizat sau aplicat la nivelul întregii organizaţii.

Studiul PwC „AI in CEE: From strategy to scale” a fost realizat în Cehia, Polonia, România şi Slovacia şi a inclus 366 de organizaţii cu peste 250 de angajaţi