De la apariţia pachetelor turistice de masă în anii ’60, vacanţa de vară tip „soare şi mare” pe litoralul Mediteranei a devenit parte din cultura britanică — la început o aspiraţie, apoi o aşteptare firească. Un celebru spot TV din anii ’80 îndemna britanicii să cumpere un Audi „dacă vor să ajungă la plajă înaintea germanilor”. Acum, în plin sezon estival, Financial Times relatează că temperaturile tot mai ridicate determină un număr crescut de turişti britanici să evite destinaţiile clasice de vară şi să călătorească mai târziu în an. Tendinţa se vede şi în rândul turiştilor germani şi al altor naţionalităţi.

Un sondaj recent al Comisiei Europene pentru Turism, realizat pe 6.000 de turişti din 36 de ţări, arată că 9% şi-au schimbat lunile de vacanţă. Motivele includ atât căutarea unor oferte mai ieftine şi a unor locuri mai puţin aglomerate, cât şi creşterea segmentului de pensionari şi cupluri fără copii, care pot evita aglomeraţia din vacanţele şcolare.

Factorul principal rămâne însă creşterea temperaturilor şi fenomenele extreme precum incendiile de vegetaţie. Trei sferturi dintre respondenţi au adoptat cel puţin o schimbare în obiceiurile de călătorie din cauza schimbărilor climatice — cele mai frecvente fiind alegerea unor destinaţii mai blânde climatic, evitarea zonelor cu căldură extremă şi monitorizarea prognozelor meteo înainte de a face rezervările.

O tendinţă evidentă este trecerea către „sezoanele de umăr” — primăvara şi toamna. TUI, cel mai mare operator de turism din Europa, va zbura în acest an spre Creta până la jumătatea lui noiembrie, faţă de sfârşitul lui octombrie anul trecut. În sudul Turciei, compania oferă vacanţe pe tot parcursul anului. Lanţul hotelier Wyndham şi-a extins sezonul în Grecia de la aprilie-octombrie la februarie-noiembrie.

O altă schimbare este diversificarea destinaţiilor: 55% dintre turişti au declarat că evită marile centre turistice, preferând locaţii mai puţin cunoscute sau rute „off the beaten track”. Ţările nordice şi baltice se bucură de o cerere tot mai mare în sezonul estival, promovându-se drept destinaţii pentru „coolcations” (vacanţe răcoroase). Ele atrag tot mai mulţi turişti americani, chiar dacă dolarul este uşor mai slab faţă de anul trecut. În trimestrul al doilea, numărul nopţilor petrecute de turiştii americani a crescut cu 35% în Norvegia şi 24% în Danemarca, comparativ cu 18% în Croaţia şi 16% în Grecia.

Totodată, îngrijorările legate de impactul climatic al turismului determină, mai ales în rândul tinerilor, o orientare spre vacanţe mai sustenabile.

Un raport din 2023 al Centrului Comun de Cercetare al UE estima că, în cazul în care încălzirea globală depăşeşte 2°C, regiunile de coastă din nordul Europei vor avea creşteri semnificative ale cererii în sezonul estival, în timp ce sudul va înregistra scăderi. Chiar şi aşa, turismul european, per ansamblu, ar urma să crească.

Extinderea sezonului şi diversificarea destinaţiilor ar putea reduce fenomenul de overtourism din lunile de vârf, care a stârnit reacţii negative în oraşe precum Barcelona şi Veneţia. Pentru familiile cu bugete limitate, uniformizarea cererii ar putea însemna preţuri mai mici în sezon. Creşterea apetitului pentru vacanţe în primăvară şi toamnă ar putea pune presiune şi pentru scurtarea vacanţei şcolare de vară, considerată prea lungă de mulţi părinţi.

Aceste schimbări ar putea fi şi un semnal pentru revitalizarea staţiunilor de coastă din Marea Britanie, Irlanda, nordul Franţei, Germania, Belgia şi Olanda — regiuni care ar putea deveni „câştigătoare” ale schimbărilor climatice în turism. Zilele lor de glorie, pe care le credeau apuse din cauza ofertelor ieftine către Mediterană, ar putea cunoaşte o revenire.