Percepţia mediului de afaceri german asupra economiei locale s-a îmbunătăţit uşor în această toamnă, însă companiile rămân prudente când vine vorba de investiţii sau angajări, arată sondajul de toamnă privind conjunctura economică realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

Cele 79 de companii participante, majoritatea din industria prelucrătoare, indică o stare generală mai bună a afacerilor, dar totodată o neîncredere persistentă generată de instabilitatea politico-economică.

Astfel, 43% dintre respondenţi declară că sunt mulţumiţi de situaţia actuală a afacerilor, 53% o consideră satisfăcătoare, iar doar 4% o văd ca fiind proastă. Cu toate acestea, 58% dintre companii nu se aşteaptă ca situaţia lor de afaceri să se modifice în următoarele 12 luni.

Aşteptările privind evoluţia economiei s-au ameliorat faţă de sondajul din primăvară: 13% dintre companii cred că economia va evolua mai bine în următorul an (primăvara: 0%), în timp ce 47% estimează că situaţia va rămâne neschimbată, iar 40% anticipează o înrăutăţire (primăvara: 57%).

Chiar dacă percepţia prezentului este ceva mai optimistă, planurile de investiţii rămân la un nivel redus.

Aproximativ 30% dintre companii declară că îşi vor diminua cheltuielile de investiţii, iar peste 9% spun că nu vor investi deloc în perioada următoare. Pe partea de resurse umane, 66% dintre respondenţi afirmă că nu vor face modificări de personal, în timp ce intenţia de reducere a echipelor se menţine la un nivel scăzut, de aproximativ 14%.

Cadrul fiscal şi politic rămâne cea mai mare preocupare pentru companii, care solicită implementarea reformelor promise şi consolidarea bugetară.

„Încrederea în mediul economic depinde în mare măsură de reducerea deficitului bugetar, care la rândul său depinde de implementarea măsurilor de reformă anunţate. Avem nevoie de un buget de stat sustenabil”, subliniază Sebastian Metz, director general AHK România.

La rândul său, Volker Raffel, preşedintele AHK România, avertizează că România nu îşi poate permite să piardă fonduri europene esenţiale pentru infrastructură, energie, sănătate, educaţie şi digitalizarea administraţiei, deoarece aceste investiţii reprezintă fundamentul unui mediu economic competitiv şi al unei creşteri durabile.

Raportat la anii trecuţi, companiile percep altfel principalele riscuri. Infrastructura şi lipsa personalului calificat, odinioară în topul preocupărilor, sunt menţionate acum doar de 16%, respectiv 29% dintre respondenţi. În schimb, cele mai multe companii – 60,8% – indică drept riscuri centrale instabilitatea politico-economică şi cererea redusă pentru produse şi servicii, în timp ce creşterea costurilor cu forţa de muncă, menţionată de 44% dintre respondenţi, pune presiune suplimentară asupra competitivităţii.

Deşi evaluările sunt ceva mai optimiste decât în primăvară, mediul de business continuă să manifeste prudenţă. Reforma fiscală, predictibilitatea legislativă şi consolidarea bugetară rămân condiţii esenţiale pentru relansarea investiţiilor şi recâştigarea încrederii companiilor germane active în România.