Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

„Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

„Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.