Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 1 miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu o boală parodontală severă, potrivit AOL.

Boala parodontală este un termen generic pentru un grup de afecţiuni inflamatorii care afectează dinţii, gingiile şi ţesuturile înconjurătoare. Un tip de boală parodontală este parodontita gingivală. Aceasta poate provoca leziuni ţesuturilor şi osului care susţine dinţii.

Când o persoană are parodontită, bacteriile care pătrund în gingii se pot răspândi în fluxul sanguin, permiţându-le să ajungă în toate părţile corpului. Studiile anterioare arată că parodontita poate creşte riscul unei persoane pentru mai multe afecţiuni. Acestea includ artrita reumatoidă, pneumonia, diabetul, boala Alzheimer şi bolile cardiovasculare.

Un nou studiu a descoperit o legătură între parodontită şi o afecţiune cardiovasculară numită stenoză calcifică a valvei aortice (CAVS). Aceasta poate restricţiona în cele din urmă fluxul sanguin din inimă şi în tot corpul, potrivit sursei.

„CAVS este cea mai frecventă boală valvulară cardiacă la adulţii în vârstă. Ea afectează aproximativ 2%-7% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani”, a declarat Chenyang Li, co-prim-autor al acestui studiu.

„Porphyromonas gingivalis (P. gingivalis ) este una dintre principalele bacterii responsabile de bolile parodontale. Ea poate pătrunde în fluxul sanguin în timpul activităţilor de rutină, cum ar fi periajul sau mestecatul, la persoanele cu o sănătate orală precară şi a fost asociată cu mai multe boli cardiovasculare”, a explicat el.

La finalul studiului, cercetătorii au descoperit că expunerea repetată la şoareci la bacterii vii de P. gingivalis a dus la acumularea de bacterii în valvele aortice . Expunerea a dus şi la creşterea calcificării valvelor şi a simptomelor de stenoză aortică. În plus, P. gingivalis a împiedicat reducerea efectelor atunci când au fost administrate antibiotice.

„Cu toate acestea, studiul nostru a fost realizat pe modele animale, aşa că aceste descoperiri nu ar trebui interpretate ca dovezi că antibioticele pot preveni CAVS la om”, a continuat Li.

„În schimb, ele sugerează că inflamaţia legată de infecţie ar putea reprezenta o potenţială ţintă terapeutică care necesită investigaţii suplimentare”, a adăugat acesta.